Patrimoniul arhitectural al orașului a suferit multe intervenții nefaste, prin demolarea sau restaurarea inadecvată a clădirilor istorice.

Apelul a fost lansat de participanții la celei de-a treia ediție a conferinței internaționale „Identitățile Chișinăului”, organizată de Asociația Națională a Tinerilor Istorici din Moldova, în parteneriat cu Grupul civic pentru Patrimoniu Cultural.

Interesul strict financiar al unor agenți economici care dețin în proprietate clădiri de importanță istorică pe care fie le lasă în paragină, fie le reconstruiesc în sticlă și beton, precum și lipsa de reacție a autorităților menite să protejeze patrimoniul arhitectural al orașului, au lăsat municipiul Chișinău fără multe monumente istorice de importanță națională și locală, a subliniat președintele Asociației Naționale a Tinerilor Istorici din Moldova, Sergiu Musteață.

„Pe acest agent, care până la urmă este un locuitor al Chișinăului, ar trebui să îl doară inima pentru această moștenire acolo unde vrea să intervină. Dar dacă stă modest cu educația istorică și culturală, eu aș îndemna instituțiile statului, poliția, procuratura și alte instituții și să îl pună la respect și să îi spună foarte clar: aici nu este voie să intervii, deoarece este o moștenire culturală, chiar dacă este proprietate privată”, a declarat Sergiu Musteață.

Arhitectul suedez, Jo Larsson, un bun cunoscător al patrimoniului arhitectural al municipiului Chișinău, este de părere că trebuie luate măsuri urgente de conservare al acestuia.

„Să vizitezi centrul istoric al orașului era mai bine mai înainte decât acum. Nu există mult interes din partea turiștilor să vadă partea veche a orașului Chișinău, de aceea trebuie să interveniți până nu este prea târziu. Și locuitorii orașului sunt un pic ignoranți și trebuie educați să valorifice clădirile nu doar pentru confortul personal, dar și pentru păstrarea memoriei altor vremuri”, a constatat Jo Larsson. 

Chișinăul are nevoie de elaborarea planului urbanistic zonal, corectarea planului urbanistic general și crearea unui fond municipal pentru reabilitarea centrului istoric, în caz contrar, riscă să rămână fără clădiri istorice și fără identitate culturală, potrivit directorului Agenției de inspectare și restaurare a monumentelor, Ion Ștefăniță, care este și consilier municipal.

„Șaptezeci  la sută din centrul istoric al orașului Chișinău a fost distrus în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Arhitectura ecleziastică a fost distrusă în perioada sovietică, la începutul anilor 60 au fost aruncate în aer mai multe biserici. Chișinăul a fost distrus și după independență, prin corupția care a existat la nivel central și local. De pe harta Chișinăului a dispărut o istorie întreagă”, a declarat Ion Ștefăniță.

Ion Ștefăniță constată, totuși, că ritmul demolărilor clădirilor istorice a scăzut în ultimii ani, iar în 2015 nu a fost demolat niciun edificiu. Totodată, a crescut numărul șantierelor de restaurare a clădirilor de patrimoniu, fiind vorba atât de proiecte cu finanțare externă, dar și ale agenților economici locali.