Votul celor 167 de deputați, care urmează să înceapă la 11:00 (15:00 GMT), este crucial pentru tânărul lider al opoziției venezuelene. În virtutea statutului său de președinte al parlamentului unicameral, el se proclamase președinte interimar al Venezuelei în 23 ianuarie 2019, angajându-se într-o confruntare acerbă cu puterea chavistă care durează în continuare.

Potrivit lui Juan Guaido, Nicolas Maduro este un "dictator" care "uzurpă" funcția de șef al statului după alegerile prezidențiale "frauduloase" din 2018 și îl face responsabil de grava criză economică și socială pe care traversează țara cu cele mai mari rezerve petroliere din lume.

Reconfirmarea sa în funcție i-ar permite să continue să se prevaleze de titlul de președinte interimar pe care i l-au recunoscut peste 50 de țări, între care și SUA.

În principiu, președinția parlamentului își schimbă titularul în fiecare an. Dar deputații opoziției față de președintele socialist, majoritari în Adunarea Națională, s-au pus de acord pentru ca Juan Guaido să fie reconfirmat și ca el să-și continue campania pentru a încerca să-l scoată pe Nicolas Maduro din palatul Miraflores.

Căci, în pofida sprijinului administrației Trump, care a promis o mulțime de sancțiuni împotriva lui Nicolas Maduro și a anturajului său, opozantul de 36 de ani nu și-a atins obiectivul proclamat la începutul anului 2019 de a "pune capăt uzurpării" și de a organiza alegeri prezidențiale "libere și transparente".

Manifestațiile anti-Maduro atrag din ce în ce mai puțini venezueleni și convorbirile cu guvernul organizate sub egida Norvegiei la Oslo, iar apoi în La Barbada au eșuat, la fel ca apelul la rebeliune lansat armatei de Juan Guaido în 30 aprilie.

Statul Major - cheia de boltă a sistemului politic venezuelean - este în continuare loial lui Nicolas Maduro, care continuă să se bucure de sprijinul Rusiei, Cubei și Chinei.

Pentru a fi reales președinte al parlamentului, Juan Guaido are nevoie de cel puțin 84 de sufragii. Într-un comunicat adresat "comunității internaționale" vineri, el și-a exprimat certitudinea că "va fi confirmat" în funcție.

Opoziția dispune de 112 locuri în urma alegerilor legislative din 2015. Dar de atunci, bătăliile interne s-au multiplicat și 30 de deputați s-au exilat sau refugiat în ambasade ale altor țări pentru a scăpa de urmăriri lansate împotriva lor de putere.

Între altele, Juan Guaido afirmă că au fost oferite "mite" parlamentarilor pentru ca ei să nu voteze în favoarea lui, dar că el dispune oricum de "mai multe voturi decât are nevoie".

Pentru a depăși problema deputaților care vor fi absenți duminică pentru că sunt exilați sau refugiați în ambasade, parlamentul a adoptat în 17 decembrie un amendament care permite "participarea virtuală" pe cale electronică la vot.

Dar după două zile, Curtea Supremă, pe care opoziția o acuză că ar fi la ordinele puterii, a "anulat" amendamentul.

În general, Curtea Supremă anulează de trei ani toate deciziile luate de parlament. Practic, activitatea legislativă este efectuată din 2017 de o Adunare constituantă compusă doar din chaviști.

În pofida acestei ofensive a puterii destinate să "neutralizeze Adunarea Națională și a merge la conflict", politologul Luis Vicente Leon apreciază că realegerea lui Juan Guaido este "scenariul cel mai probabil".

În 2020, legislatura de cinci ani ajunge la termen și urmează să aibă loc alegeri legislative. Dar Juan Guaido și partidele care îl susțin afirmă că vor boicota scrutinul, căci este organizat de guvern.

Opoziția, deja foarte divizată în marșul său împotriva lui Nicolas Maduro, va trebui deci să se pună de acord asupra "unei strategii clare și consensuale", riscând să fie "măturată din parlament, unica instituție unde ea deține majoritatea", afirmă expertul David Smilde, specialist în Venezuela la Universitatea americană din Tulane. 

Sursa:Agerpres