Documentul a fost prezentat astăzi în plen de deputatul Igor Talmazan, care a precizat că proiectul nu este unul recent, ci rezultatul unui proces început în urmă cu aproape un deceniu.

„Proiectul Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului nu este o creație actuală. A fost elaborat pe parcursul mai multor legislaturi. Practic, lucrul asupra acestui cod a început în anul 2016, motiv pentru care în proiect se regăsesc elemente și experiențe din diferite etape ale activității Parlamentului”, a declarat Talmazan.

Oficialul a precizat că documentul a fost inițial elaborat și examinat împreună cu proiectul privind statutul și conduita deputaților, însă a rămas nefinalizat în legislatura precedentă.

„Aceste proiecte au fost înregistrate anterior și examinate într-un pachet, însă Codul privind organizarea și funcționarea Parlamentului nu a fost dus până la capăt atunci. În actuala legislatură, procesul a fost reluat, inclusiv prin consultări publice”, a explicat el.

Talmazan a menționat că o parte dintre propunerile venite din partea experților și instituțiilor au fost incluse în forma finală a proiectului, iar altele urmează să fie analizate suplimentar.

Deputatul a subliniat că noul Cod are drept scop eficientizarea activității parlamentare și alinierea la standardele europene privind procesul legislativ.

„Elaborarea Codului a fost determinată de necesitatea asigurării previzibilității legii, a transparenței procesului legislativ și a implementării standardelor europene în materie de fundamentare a legislației și control parlamentar”, a declarat oficialul.

Documentul urmărește, de asemenea, eliminarea lacunelor din practica parlamentară și clarificarea raporturilor dintre Parlament și celelalte autorități ale statului.

Conform sursei citate, unul dintre cele mai importante elemente ale proiectului este reglementarea mai strictă a traseismului politic.

„Unul dintre angajamentele de bază ale acestui Cod este descurajarea traseismului politic. Se propune ca, pe durata mandatului parlamentar, să nu fie admisă modificarea configurației politice rezultate în urma alegerilor, astfel încât să fie respectată voința alegătorilor”, a menționat Talmazan.

El a precizat că această prevedere nu afectează mandatul deputatului, care rămâne valabil conform Constituției.

„Mandatul deputatului nu este afectat. Deputatul își păstrează mandatul valid, însă se urmărește evitarea distorsionării voinței electoratului prin modificarea configurației politice după alegeri”, a explicat alesul poporului.

Noul Cod prevede și o restructurare a modului de organizare internă a Parlamentului, inclusiv a rolului Biroului permanent, al comisiilor și al plenului.

„Se propune o activitate mai coerentă a Parlamentului, cu delimitarea clară a atribuțiilor între Biroul permanent, comisii și plen. De asemenea, se introduce o mai bună corelare între programul legislativ și agenda Guvernului”, a spus Talmazan.

Totodată, sunt reglementate mai detaliat relațiile Parlamentului cu Guvernul, Președinția și Curtea Constituțională.

Proiectul prevede că limba română este limba oficială de comunicare în Parlament.

„Conform Constituției, limba oficială de lucru a Parlamentului este limba română, iar toate actele normative sunt elaborate în această limbă”, a precizat oficialul.

Proiectul introduce și „Ora Guvernului”. Astfel, în timpul sesiunilor ordinare, Biroul permanent va stabili o zi dedicată dezbaterilor politice, la care vor participa miniștrii sau prim-ministrul. Aceste dezbateri vor avea loc la solicitarea fracțiunilor parlamentare, cel puțin o dată pe lună.

Totodată, se propune introducerea „Zilei opoziției”. Astfel, pentru prima ședință în plen din fiecare a șasea săptămână a sesiunii parlamentare, Biroul permanent va include pe ordinea de zi subiectele propuse de fracțiunile parlamentare din opoziție, de deputații independenți și de cei neafiliați.

Proiectul reglementează și procedura luărilor de cuvânt în ședințele plenare. Durata intervențiilor nu va depăși cinci minute pentru fracțiuni și trei minute pentru deputați. În cazul declarațiilor pe marginea subiectelor care nu se regăsesc pe ordinea de zi, timpul alocat fracțiunilor va fi de șapte minute, iar deputaților – de cinci minute.

Proiectul mai prevede ca timpul alocat pentru sesiunea de întrebări și răspunsuri în cadrul dezbaterilor să fie de 60 de minute. Acesta va putea fi extins cu votul majorității deputaților aleși.

Opoziția parlamentară a criticat proiectul și a părăsit ulterior sala de ședințe.

„Traseismul parlamentar nu este reglementat în niciun act. Noi susținem acest articol, dar trebuie să prevedem toate situațiile, spre exemplu cazul deputaților care sunt excluși din propria fracțiune. Acest aspect trebuie clarificat”, a declarat deputatul Ion Chicu.

La rândul său, deputatul Vasile Tarlev a menționat că proiectul conține unele lacune și este promovat prea rapid.

Anterior, documentul a fost consultat cu toate fracțiunile parlamentare și cu reprezentanții societății civile. Pentru lectura a doua, acesta va fi comasat cu proiectul de lege privind statutul, conduita și etica deputatului în Parlament.