În vigoare sunt trei legi (Legea cu privire la actele normative nr.100/2017, cea privind procedura publicării actelor normative nr.92/2004 și Legea privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale nr.173/1994) care stipulează obligativitatea traducerii actelor oficiale în limba rusă, dar și art. 47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797/1997, potrivit căruia proiectele de acte normative sunt prezentate în Legislativ în limba română împreună cu traducerea acestora în limba rusă, iar Secretariatul instituției asigură, după caz, traducerea proiectelor din limba română în rusă și viceversa.

Secretarul general al Parlamentului, Tamara Gheorghiță, a arătat, într-un răspuns oficial oferit Ziarului NAȚIONAL, că în Legislativ sunt angajați trei traducători ce îndeplinesc sarcina de a traduce actele normative din limba română în rusă și invers. Parlamentul a cheltuit în ultimii doi ani pentru salarizarea acestora peste un milion de lei - 492 972 de lei în 2021 și 604 423 de lei în 2022.

Cifra nu include și cheltuielile logistice și tehnice aferente acestui proces, dar este mai mică decât cea suportată de Parlament în 2016, când, potrivit unui raport mai vechi, instituția a achitat 1,584 de milioane de lei „pentru salarizarea funcționarilor publici antrenați în implementarea politicii unice tehnico-legislative, structurale și lingvistice pentru anul 2016”. Atunci, în procesul de traducere erau antrenate zece persoane - dactilografi, traducători și redactori, preciza instituția legislativă.

În timp ce unele voci susțin că practica traducerii actelor oficiale în limba rusă trebuie încetată, întrucât R. Moldova are o singură limbă oficială, cea română, reprezentanții partidului aflat la guvernare ezită, arătând fie spre sistemul de învățământ pentru alolingvi, fie spre „războiul din apropiere”.

Nicolae Osmochescu: „Avem limbă oficială, în care trebuie să fie publicate toate actele normative. Atât”

Fostul judecător al Curții Constituționale, Nicolae Osmochescu, amintește faptul că Legea Supremă este documentul de bază și ea stipulează clar că limba oficială a statului este una.

„Consider că este absolut în plus ca actele normative să fie traduse în limba rusă, din simplul motiv că în Constituție avem ceea ce avem. Avem limbă oficială, în care trebuie să fie publicate toate actele normative. Atât. Constituția este documentul de bază care reglementează funcționarea limbilor. Pentru cine traducem noi? Pentru un mic grup care nu cunoaște și nu vrea să cunoască limba de stat? Toți funcționarii publici sunt obligați să cunoască limba de stat, în conformitate cu Legea privind serviciul public. Pentru cine traducem noi? Acest lucru este absolut în plus și nu este deloc justificat”, a comentat expertul constituționalist pentru Ziarul NAȚIONAL.

În opinia lui Nicolae Osmochescu, o soluție care să-i „mulțumească” pe deputații care nu vor să vorbească în limba română ar fi traducerea actelor numai la solicitare, ceea ce ar reduce cheltuielile publice.

„Deputații sunt și membri de comisie, acolo au o grămadă de consultanți care pot să le traducă textul, fără ca acest lucru să fie făcut oficial, adică așa ca să-l înțeleagă. În parlamentele majorității statelor ex-sovietice, actele sunt publicate numai în limba oficială a statului. În Kazahstan, Uzbekistan, Turkmenistan, Tajikistan e așa. Îmi pare că numai în Kârgâzstan se practică și traducerea în limba rusă, dar nu sunt ferm convins”, compară constituționalistul.

Continuarea pe ziarulnational.md.