Noi norme UE pentru a crește echilibrul de gen în consiliile de adminsitrație

Toate marile companii cotate la bursă din UE vor trebui să ia măsuri pentru a stimula prezența femeilor la conducerea lor.

Așa-numita directivă „Femeile în consiliile de administrație”, pe care eurodeputații o vor dezbate marți dimineață, va introduce proceduri transparente de recrutare în companii, pentru a se asigura că cel puțin 40% din posturile de administrator neexecutiv sau 33% din toate posturile de administrator sunt ocupate de membri ai sexului subreprezentat până în iulie 2026. Întreprinderile mici și mijlocii (cele cu mai puțin de 250 de angajați) vor fi excluse din domeniul de aplicare al directivei.

Potrivit noilor norme, statele membre vor trebui să introducă sancțiuni disuasive și proporționale, cum ar fi amenzile, pentru întreprinderile care nu respectă proceduri de numire deschise și transparente. Un organ judiciar ar putea, de asemenea, să anuleze consiliul de administrație ales de companie în cazul în care acesta încalcă principiile directivei.

Odată aprobată oficial de Parlament, directiva va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE. Statele membre trebuie să pună în aplicare normele în termen de doi ani.

În prezent, doar 30,6% dintre membrii consiliilor de administrație ale celor mai mari societăți cotate la bursă din UE sunt femei, cu diferențe semnificative între statele membre (de la 45,3% în Franța la 8,5% în Cipru).

Parlamentul European va recunoaște Rusia drept stat care sponsorizează terorismul

Miercuri, eurodeputații vor vota o rezoluție prin care Rusia este numită stat care sponsorizează terorismul.

În războiul său împotriva Ucrainei, armata rusă și-a intensificat atacurile asupra obiectivelor civile, inclusiv asupra infrastructurii energetice, spitalelor, unităților medicale, școlilor și adăposturilor – încălcând astfel dreptul internațional și dreptul internațional umanitar.

Declarând Rusia drept stat care sponsorizează terorismul, eurodeputații doresc să pregătească terenul pentru ca Putin și guvernul său să fie trași la răspundere pentru aceste crime în fața unui tribunal internațional.

Dezbaterea a avut loc în timpul sesiunii plenare din octombrie.

Parlamentul European urmează să adopte o nouă lege pentru a proteja infrastructura esențială

Marți, eurodeputații vor dezbate și vor vota cu privire la noi norme de îmbunătățire a rezilienței infrastructurii esențiale a UE.

Legislația, convenită între Parlament și Consiliu, va spori protecția infrastructurii esențiale a UE prin introducerea unor norme minime armonizate pentru evaluările riscurilor și strategiile naționale de reziliență. Definițiile infrastructurii esențiale și ale practicilor de comunicare vor fi, de asemenea, armonizate, cu puncte unice de contact instituite în fiecare țară pentru a facilita comunicarea transfrontalieră.

Noile norme se vor aplica în 11 sectoare: energia, transporturile, serviciile bancare, infrastructura pieței financiare, infrastructura digitală, apa potabilă și apa reziduală, alimentele (inclusiv producția, prelucrarea și livrarea), sănătatea, administrația publică și spațiul.

Parlamentul își va sărbători cea de-a 70-a aniversare

Eurodeputații vor marca marți crearea „Adunării Comune a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului” în 1952, cu o ceremonie în hemiciclu.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, va deschide ceremonia (la ora locală 11.30, 12.30 ora României) cu o declarație, urmată de discursuri în plen ale prim-miniștrilor celor trei țări-gazdă ale Parlamentului – Élisabeth Borne (Franța), Alexander de Croo (Belgia), și Xavier Bettel (Luxemburg). Ceremonia se va încheia cu interpretarea Odei bucuriei a lui Beethoven.

10 septembrie 2022 a marcat cea de-a 70-a aniversare a primei reuniuni a Adunării Comune a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (CECO). Convocată în 1952, aceasta a cuprins 78 de deputați numiți din parlamentele naționale ale fiecărui stat membru. În 1958, în urma creării Comunității Economice Europene și a Comunității Europene a Energiei Atomice, Adunarea Comună a CECO a fost extinsă și redenumită „Adunarea Parlamentară Europeană”. În 1962, a adoptat denumirea de „Parlamentul European”.

Extindere: UE ar trebui să depășească statu-quo-ul, potrivit Parlamentului European

Se așteaptă ca eurodeputații să solicite stimularea politicii de extindere, ce reprezintă cel mai puternic instrument geopolitic al UE.

Având în vedere amenințarea tot mai mare a Rusiei la adresa păcii și stabilității europene, eurodeputații vor îndemna UE să redinamizeze procesul de extindere, atât în interiorul său, cât și în țările în curs de aderare. În cadrul unei dezbateri privind noua strategie a UE pentru extindere, se preconizează că eurodeputații vor solicita statelor membre să își respecte angajamentele asumate de UE față de țările din Balcanii de Vest și față de Parteneriatul estic, subliniind că democrația și statul de drept ar trebui să fie esențiale în procesul de extindere.

De asemenea, se așteaptă ca eurodeputații să solicite Serbiei să se alinieze la politica externă și de securitate comună a UE și la sancțiunile sale împotriva Rusiei.

UE se află în negocieri de aderare cu Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord și Albania, în timp ce discuțiile cu Turcia au fost înghețate. Bosnia și Herțegovina și Kosovo sunt țări potențial candidate. Liderii UE au acordat Ucrainei și Moldovei statutul de țară candidată la 23 iunie 2022, stabilind cerințe suplimentare pentru ca Georgia să poată primi același statut.

Parlamentul European este pregătit să aprobe împrumutul de 18 miliarde de euro pentru Ucraina pentru anul 2023

Eurodeputații vor discuta și vota asupra ajutorului european ce vine în sprijinul nevoilor Kievului de a acoperi nevoile financiare ale țării pe terme scurt, în contextul războiului purtat de Rusia.

Potrivit propunerii Comisiei, care solicită eurodeputaților să aprobe cu celeritate pachetul, printr-o procedură accelerată a Parlamentului, cele 18 miliarde de euro vor acoperi o parte din nevoia lunară de finanțare a Ucrainei, care se ridică la 4 miliarde de euro.

Eurodeputații urmează să decidă marți dacă sunt de acord ca acest pachet să fie adoptat prin procedură de urgență. În cazul în care votul este unul pozitiv, aceștia vor vota joi propunerea propriu-zisă, după o dezbatere pe care o vor avea miercuri cu Consiliul și Comisia.  

Statul de drept: Eurodeputații dezbat progresele înregistrate de Ungaria în chestiunea îngrijorărilor exprimate de Comisie

Europarlamentarii vor discuta despre stadiul negocierilor dintre Comisie și Ungaria privind protecția bugetului UE și Planul Național de Redresare și Reziliență. La 18 septembrie 2022, executivul european a propus înghețarea a 7,5 miliarde de euro din fondurile UE pentru Ungaria, invocând preocupări legate de corupție și achiziții publice, după ce, în cazul Ungariei, în aprilie, a fost declanșat mecanismul de condiționalitate privind statul de drept.

Ungaria a prezentat 17 măsuri de remediere pentru a răspunde preocupărilor Comisiei. Comisia a calificat măsurile ca fiind un ”pas în direcția cea bună” și a acordat Ungariei un termen până la 19 noiembrie pentru a demonstra că a înregistrat progrese considerabile în punerea în aplicare a acestor măsuri. Ulterior, Comisia va reevalua situația, înainte de o decizie așteptată a Consiliului de a aplica mecanismul de condiționalitate privind statul de drept în Ungaria.