Parlamentul European a votat în favoarea a zece texte care formează „Pactul privind migrația și azilul” în cadrul unei sesiuni plenare la Bruxelles, care a fost întreruptă pentru scurt timp de protestele unor activiști care se opun reformei, scrie G4Media.

Această reformă, care înăsprește controalele privind sosirile la frontierele UE și introduce un sistem de solidaritate între statele membre, a stârnit opoziția atât a extremei drepte, cât și a stângii radicale.

Reforma politicii europene în domeniul migrației este rezultatul unui compromis dificil pe un subiect care alimentează de ani de zile tensiuni și diviziuni între cele 27 de state membre.

Acest pact privind migrația, care a fost susținut în linii mari de cele trei mari familii politice europene – PPE (dreapta), Socialiștii și Democrații (S&D) și Renew Europe (centriști și liberali) – este combătut de o mare parte a extremei drepte, iar pe de altă parte de Verzi, stânga radicală și unii socialiști.

În paralel, UE multiplică numărul de acorduri cu țările de origine și de tranzit ale exilaților (Tunisia, Mauritania, Egipt), în încercarea de a reduce sosirile la frontierele sale. UE se confruntă cu o creștere a numărului de cereri de azil, care au ajuns la 1,14 milioane în 2023, cel mai ridicat nivel din 2016, potrivit Agenției Europene pentru Azil. Intrările „neregulamentare” în UE sunt, de asemenea, în creștere, ajungând la 380.000 în 2023, potrivit Frontex.

Reforma introduce o „depistare” obligatorie a migranților care sosesc la frontierele UE, prin înregistrarea lor în baza de date comună Eurodac. O „procedură la frontieră” este prevăzută pentru cei care, din punct de vedere statistic, au cele mai mici șanse de a primi azil: aceștia vor fi reținuți în centre în timp ce li se examinează cazul, într-un mod accelerat, cu scopul de a-i trimite înapoi mai repede pe solicitanții de azil respinși.

Aproximativ 161 de organizații pentru drepturile omului, printre care Human Rights Watch, Amnesty International, Comitetul Internațional de Salvare și Oxfam, au cerut deputaților europeni să respingă Pactul, exprimându-și îngrijorarea cu privire la „detenția familiilor cu copii” și „criminalizarea” exilaților.

Aceleași nemulțumiri au fost exprimate la stânga spectrului politic, în timp ce la extrema dreaptă noile reguli au fost considerate insuficiente și ineficiente. Comisarul european Ylva Johansson, care a inițiat propunerea Pactului, a declarat că este „foarte mândră” de această reformă. „Există forțe politice care doresc ca imigrația să fie o problemă toxică imposibil de gestionat, dar, din fericire, acestea sunt în minoritate”, a comentat ea.

A fost menținută, cu câteva ajustări, regula actuală potrivit căreia prima țară în care un migrant intră în UE este responsabilă pentru cererea sa de azil. Cu toate acestea, va fi instituit un sistem de solidaritate obligatoriu pentru a ajuta țările cu un număr mare de exilați care sosesc, cum ar fi Italia, Grecia și Spania.

Celelalte state membre trebuie să contribuie prin preluarea solicitanților de azil (relocări) sau prin contribuția – financiară sau materială – la țara aflată sub presiune migratorie. Aceasta este o încercare de a depăși opoziția Ungariei și a Poloniei față de orice cotă de refugiați – chiar dacă aceste două țări rămân ostile reformei. După vot, pactul mai trebuie să fie aprobat în mod oficial de statele membre. Comisia Europeană va prezenta un plan de punere în aplicare până în luna iunie. Multe întrebări rămân fără răspuns, ceea ce ridică incertitudini cu privire la modul în care va funcționa sistemul.