Kosovo este apărată de trupe NATO din 1999, când s-a încheiat războiul dintre etnicii albanezi și forțele sârbe, însă acum această țară cu o populație de 1,8 milioane de locuitori vrea să adere la Alianța Nord-Atlantică, scrie DIGI24.

„Parlamentul din Kosovo cere guvernului să ia toate măsurile necesare, în coordonare cu partenerii internaționali, pentru a înainta cererea de aderare la NATO, Uniunea Europeană, Consiliul Europei și alte organizații internaționale”, se arată în rezoluție, susținută de 94 de voturi din cele 120 de mandate parlamentare.

Parlamentarii din rândul minorității sârbe au boicotat sesiunea, conform Agerpres.

Premierul kosovar Albin Kurti a spus că guvernul său va cere intrarea la NATO mai întâi prin aderarea la Parteneriatul pentru Pace, un program al Alianței Nord-Atlantice care încurajează cooperarea bilaterală cu țările non-membre.

Parlamentarii, purtând bannere cu steagul Ucrainei și pe care se putea citi „Alături de Ucraina”, au votat de asemenea pentru a condamna invazia rusă. Kosovo s-a alăturat altor țări în adoptarea de sancțiuni împotriva Moscovei pentru invazia din Ucraina.

Reuters reamintește că patru țări membre ale NATO - România, Spania, Grecia și Slovacia - nu recunosc declarația de independență a Kosovo, ceea ce va complica încercarea sa de a adera la Alianța Nord-Atlantică.

Kosovo este în proces de a-și crea propria armată, care ar urma să aibă 5.000 de militari activi și 3.000 de rezerviști.

Miercuri, guvernul a făcut apel la cetățenii din țară și din străinătate să doneze bani pentru întărirea securității țării.

Principalul rol al celor 3.770 de soldați ai NATO din țară este de a menține pacea în nord, unde aproximativ 50.000 de sârbi locali, susținuți de Belgrad, refuză să recunoască autoritățile din Kosovo și cer separarea de-a lungul liniilor de despărțire etnică, pentru a se uni cu Serbia.

Serbia și Rusia, aliatul său tradițional, nu recunosc independența Kosovo, iar Belgradul susține în continuare că provincia separatistă face parte din teritoriul sârb.