Mandatul actualului Parlament a fost unul complicat, desfășurat într-un context dificil, marcat de numeroase crize politice, economice și sociale, potrivit analistului politic Anatol Țăranu. El consideră că deși Legislativul și-a îndeplinit în mare parte rolul constituțional și a contribuit la gestionarea crizelor, multe probleme au rămas nerezolvate.

„În linii mari, legislativul și-a îndeplinit atribuțiile. Activitatea Parlamentului Republicii Moldova a permis depășirea sau, cel puțin, gestionarea cu un succes relativ a multiplelor crize prin care am trecut în acești ani. Desigur, pe parcursul celor patru ani de mandat, s-au acumulat și o serie de probleme importante care nu și-au găsit încă soluția. Actualul Parlament a avut atât realizări notabile, cât și momente în care ar fi putut funcționa mult mai eficient. Acest lucru vizează, în special, gradul de deschidere manifestat în cadrul lucrărilor parlamentare, precum și respectarea strictă și necondiționată a regulamentelor care guvernează activitatea legislativului”, a spus Anatol Taranu.

Anatol Țăranu adaugă că numeroase organizații neguvernamentale au semnalat încălcări în desfășurarea dezbaterilor parlamentare, ceea ce a afectat calitatea actului legislativ.

Analistul Nicolae Negru afirmă că, în linii mari, Parlamentul și-a îndeplinit funcția legislativă, dar critică în special calitatea unor legi adoptate, lipsa dezbaterilor democratice și absența controlului asupra Guvernului. Nicolae Negru a evidențiat că Partidul Acțiune și Solidaritate care a obținut 63 de mandate la scrutinul din 2021 a asigurat stabilitatea Parlamentului. Analistul mai crede că partidele politice, de la putere și din opoziție, nu au dorit o colaborare reală, în special din cauza divergențelor ideologice majore.

„În linii generale, Parlamentul și-a îndeplinit funcția legislativă, dar este loc de mai bine. Uneori Parlamentul a elaborat legi nu întrutotul calitative – de exemplu, legea amnistiei, care a permis unor criminali să iasă la libertate. Legile privind reforma justiției, în special cele referitoare la vetting, au fost uneori improvizate, iar Curtea Supremă a anulat rezultatele fără ca legislatorii să fie pregătiți. Avantajul acestui Parlament a fost stabilitatea oferită de majoritatea PAS. Cooperarea între fracțiunile parlamentare a fost slabă și s-a votat rar peste linii politice. Funcția de control asupra executivului a fost neglijată – miniștrii și premierii au venit rar la raport în Parlament.

O parte din deputați nu servesc intereselor Republicii Moldova, ceea ce a creat impedimente în funcționarea legislativului. Au existat inițiative provocatoare din partea unor deputați, care au afectat imaginea și activitatea Parlamentului. Colaborarea între partide a lipsit – nici puterea, nici opoziția nu și-au dorit cu adevărat acest lucru. Opoziția s-a poziționat adesea mai aproape de Rusia decât de interesele Republicii Moldova, ceea ce a făcut colaborarea imposibilă.”, a precizat Nicolae Negru.

Legislatura a XI-a a fost constituită în urma alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, convocate după dizolvarea Parlamentului de către președinta Maia Sandu. În Legislativ au intrat atunci trei partide: Partidul Acțiune și Solidaritate, care a constituit majoritatea, urmat de Blocul Comuniștilor și Socialiștilor și Partidul „Șor”. Ulterior, după ce Partidul Șor a fost scos în afara legii, fracțiunea acestei formațiuni a fost dizolvată, iar deputații acesteia au devenit neafiliați.