Legea definește o serie de noțiuni precum cea de activitate vulnerabilă a unui agent public, incident de integritate, influență necorespunzătoare, integritate instituțională, integritate politică și interes public.

Norma mai pune responsabilitatea pentru crearea și păstrarea unui climat de integritate pe umerii conducătorilor instituțiilor publice. Aceștia sunt responsabili de aplicarea măsurilor de control a integrității în sectorul public, adică trebuie să urmărească, să prevină și să denunțe autorităților responsabile orice act sau tentativă de corupție sau influență necorespunzătoare.

De asemenea, sunt stabilite restricții pentru funcționarii publici care migrează spre sectorul privat, adică ei nu se vor putea angaja în companii private vizate de activitatea instituției publice în care au muncit anterior, a explicat Lilia Ioniță, expert al Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției.

„Avem foarte multe cazuri când funcționarii pleacă din poziția de funcționar al Ministerului Economiei sau al Finanțelor, al Inspectoratului Fiscal și trece imediat într-o întreprindere privată. Deci, el venea anterior cu verificări, cu controale, iar acum știe situația din interior. Prevederea respectivă exista și până acum, dar nu au existat cazuri când cineva ar fi fost cumva responsabilizat pentru că a migrat foarte brusc în sectorul privat și obținea beneficii, ținând cont de relațiile pe care le-a păstrat în instituția publică”, a precizat Lilia Ioniță.

Am întrebat-o pe Lilia Ioniță dacă noua Lege a integrității, dar și acel ”pachet de integritate” cu privire la reformarea Autorității Naționale de Integritate, adoptat în vara anului trecut creează suficiente condiții pentru prevenirea actelor de corupție.

„Dacă vorbim despre cadrul legal, atunci putem afirma că oficial ne merge bine, legile sunt destul de ambițioase, dar continuăm să șchiopătăm la partea de aplicare. Atât timp cât conducătorii deja sunt abilități cu această competență să asigure climatul de integritate, toată atenția trebuie concentrată anume conducătorii instituțiilor. Ei de fiecare dată trebuie să reacționeze la orice încălcări care sun făcute de angajații din instituțiile pe care le administrează. E altceva că uneori se închid ochii, se astupă urechile, nimeni nu vede și nu aude”, a declarat Lilia Ioniță.

Legea integrității se mai referă la situații privind evitarea favoritismului, neadmiterea și denunțarea influențelor necorespunzătoare, respectarea regimului cadourilor, asigurarea transparenței în procesul decizional, asigurarea accesului la informație de interes public, gestionarea eficientă și transparentă a patrimoniului public, etc.