Totuși, politicienii de la Chișinău afirmă că vorbesc limba română, dar că acum nu este momentul nici pentru a modifica legea fundamentală, nici pentru a politiza acest subiect. 

Premierul Iurie Leancă a afirmat că Republica Moldova nu a reușit să scape de reminiscențele sovietice în ceea ce privește denumirea corectă a limbii. Totuși, spune premierul, cel mai important este felul în care este vorbită și nu denumirea ei.

Și președintele Parlamentului, Igor Corman, care a declarat că vorbește limba română, afirmă că cel mai important este ca cetățenii să o vorbească corect și să nu fie politizat subiectul denumirii acesteia.

Pe de altă parte, primarul Chișinăului Dorin Chirtoacă și-a exprimat regretul că  în denumirea oficială a sărbătorii de astăzi nu figurează sintagma limbă română. El a menționat că lupta pentru limba română și grafia latină a fost ”vârful de lance” al Mișcării de eliberare națională.

Prezent la manifestările de astăzi, senatorul român Viorel Badea a salutat faptul că din acest an Limba română este sărbătorită și în România, dar și în toate comunitățile de români din afara granițelor. Referindu-se la situația din Republica Moldova, el a remarcat că în ultimii ani limba română este mult mai bine vorbită și respectată.

Limba română a dobândit statutul de limbă oficială în Republica Moldova la 31 august 1989. Rolul limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova a fost consfințit și în Declarația de independență adoptată la 27 august 1991, dar Constituția din 1994 a proclamat drept limbă de stat 'limba moldovenească'.