Numită în anul 2019 la conducerea acestei noi autorități judiciare cu sediul la Luxemburg, Kovesi a depus jurământul la sfârșitul lunii septembrie împreună cu colegiul său de 22 de procurori proveniți din statele membre ale UE care participă la această cooperare consolidată.

Însă începutul activității, prevăzut inițial pentru luna noiembrie, este amânat de desemnarea celor 140 de procurori delegați. Aceștia vor avea ca atribuții desfășurarea la nivel național a investigațiilor care vor fi supervizate de la Luxemburg de către cei 22 de procurori.

''Atât timp cât ei nu sunt aici, nu putem investiga. Sperăm că vor fi propuși cât mai repede posibil'' de către statele membre, afirmă Kovesi în interviu, precizând că acești magistrați ''vor fi plătiți de parchet (EPPO n.red) și vor fi independenți față de guvernele lor''.

Desemnările s-au poticnit mai ales din cauza unor chestiuni practice legate de statutul procurorilor delegați.

Același sentiment al urgenței îl manifestă comisarul european pentru justiție Didier Reynders, care săptămâna aceasta le-a scris statelor membre pentru a le grăbi să acționeze. El le-a rugat de asemenea pe cele circa zece state membre care nu și-au adaptat încă procedura națională de aderare la Parchetul European să accelereze procesul.

''Dorința mea este să începem anul acesta, și ca în orice caz să fim pregătiți să începem'' imediat ce bugetul european pentru perioada 2021-2027 și planul de relansare ''vor putea fi mobilizate'', a subliniat comisarul Reynders.

''Vom cheltui mai mulți bani, mai rapid și cu mai multă flexibilitate, așadar cu atât mai mult vom avea nevoie de un instrument performant de investigare și de urmărire la nivel european, pentru că riscurile de fraudă, de delincvență financiară legată de buget sunt mult mai importante'', argumentează el.

O altă dificultate este că, pentru a funcționa corect, Parchetul European are nevoie să-i fie alocat un buget mai consistent, consideră Kovesi, adăugând că ''propunerea Comisiei Europene pentru 2021 este de 37,7 milioane de euro, dar noi avem nevoie de 55 de milioane de euro''.

''Avem nevoie de personal la Luxembourg. Ne lipsesc analiști, investigatori financiari, consilieri juridici. Ne lipsesc în continuare 80 de posturi'', explică șefa EPPO, al cărei obiectiv este să dispună de o echipă de peste 200 de persoane la Luxemburg. ''Costul pentru Parchetul European reprezintă un mărunțiș în comparație cu beneficiile investigațiilor'', susține Kovesi.

Totuși, comisarul Didier Reynders remarcă faptul că bugetul Parchetului European pentru anul 2021 a fost deja ''aproape triplat''. Pentu a-l crește și mai mult, ''vom încerca să vedem cu Parlamentul și cu Consiliul până unde putem merge. Dar la un moment dat va trebui să demarăm (activitatea EPPO n.red), acesta este singurul mod de a dovedi nevoia'', subliniază comisarul european, care s-a întâlnit joi cu colegiul procurorilor EPPO.

Instalat deocamdată într-un sediu provizoriu, noul parchet se va muta în decembrie în birouri aflate în prezent în renovare, foarte aproape de Curtea de Justiție a UE.

''Activitatea mea constă în a mă asigura că toți procurorii sunt independenți și vor lucra într-o manieră imparțială, că nu vor urma consemne de la guvernele lor'', insistă procuroarea șefă în interviul acordat AFP.

Spre deosebire de organele actuale de combatere a fraudei și delincvenței transfrontaliere, Eurojust și Olaf, Parchetul European (EPPO) va putea să desfășoare investigații penale pe baza unor plângeri, să inițieze acțiuni de urmărire penală și să pună sechestru pe active, notează France Presse.

În competența acestei instituții intră fraudele cu fonduri europene ce depășesc suma de 10.000 de euro, fraude de TVA de peste 10 milioane de euro, fapte de corupție și spălare de bani. Sunt delicte ce reprezintă între 30 și 60 de miliarde de euro pe an, estimează Kovesi, care speră că va ''recupera o mare parte'' din aceste prejudicii.

Limba de lucru a EPPO va fi engleza, spre marele regret al apărătorilor francofoniei, aceasta fiind o alegere a colegiului procurorilor motivată ''de rațiuni de eficiență''. Dar, ''vom folosi franceza în relația noastră cu Curtea de Justiție a UE'', a mai precizat șefa EPPO în interviul acordat agenției franceze de presă.

Sursa:Agerpres