Studiul constată că riscurile pentru diversitatea surselor de informare sunt generate de insuficiența reglementărilor și de ineficiența implementării acestora; de concentrarea proprietății și audienței la nivel național; de lipsa politicilor publice de dezvoltare a audiovizualului local și regional.

Autorii cercetării relevă că autoritatea de reglementare în domeniul audiovizualului (CCA) nu este protejată de ingerințele de ordin politic și/sau economic. Reglementările privind concentrarea proprietății în televiziunea terestră, în cablu și IPTV, conțin dispoziții generale, declarative, nu impun limite și nu oferă autorităților abilitate atribuții sau mecanisme prin care să intervină prompt și eficient.

Studiul mai arată că primii trei proprietari pe segmentul televiziunii terestre dețin cote de audiență și cote de piață care oscilează între 44% și 54%, iar în cablu și IPTV – între 63% și, respectiv, 65%.

60 la sută din numărul radiodifuzorilor sunt concentrați la Chișinău, în timp ce în două treimi din centrele raionale fie că aceștia lipsesc, fie că, raportați la populația regională/locală, reprezintă un tablou disproporționat și îngrijorător  din perspectiva pluralismului geografic.

În anul 2015 cifra de afaceri a tuturor radiodifuzorilor a constituit, estimativ, 316 milioane de lei. Radiodifuzorilor din capitală le-au revenit, cumulat, 304 milioane (96,2%); primilor trei radiodifuzori – 173 de milioane (54%); tuturor radiodifuzorilor regionali/locali – 12 milioane (3,8%).

Studiul vizând pluralismul mediatic autohton a fost realizat de Asociația Presei Electronice APEL în temeiul unei metodologii elaborate în UE și ajustate la realitățile autohtonecu sprijinul Programului Mass-Media al Fundației Soros-Moldova.