Însă acest subiect este unul foarte controversat în rândul companiilor.

Președintele puternicului sindicat din metalurgie IG Mettal, Jörg Hofmann este cel care a declanșat o dezbatere națională prin propunerea introducerii săptămânii de lucru de patru zile pentru a proteja locurile de muncă, într-un moment în care rata șomajului este creștere atât în Germania cât și în restul lumii.

Ministrul german al Muncii, social-democratul Hubertus Heil, a apreciat și el miercuri că "un timp de muncă redus cu o compensație salarială parțială ar putea fi o măsură adecvată".

Ideea de bază este că prin reducerea perioadei de lucru, salariații ar putea să își împartă mai multe locuri de muncă care altfel ar fi eliminate.

O astfel de măsură ar fi "un răspuns la modificările structurale din sectoare precum industria auto", confruntată cu provocarea automobilelor electrice, precum și la "accelerarea tranziției digitale din cauza pandemiei", argumentează președintele sindicatului IG Metall pentru cotidianul Süddeutsche Zeitung. Jörg Hofmann pledează de asemenea pentru "o anumită compensație" pentru salariați din partea angajatorilor, pentru ca să nu apară o pierdere importantă a puterii de cumpărare.

IG Metall nu este la prima luptă pentru reducerea timpului de lucru. În 1995 sindicatul a reușit să impună săptămâna de lucru de 35 de ore în industrie, iar în 2018 a obținut dreptul ca salariații, care doresc, să muncească doar 28 de ore pe săptămână timp de doi ani, cu o pierdere diminuată a salariului.

Ultima sa propunere privind săptămâna de muncă de patru zile este susținută de 60% din germani, arată un sondaj Yougov publicat miercuri.

Însă angajatorii nu sunt de acord cu această idee care nu ar face decât să "agraveze șocul enorm suferit în prezent de productivitate", susține Steffen Kampeter, director al federației patronale BDA și membru al partidului conservator CDU al cancelarului Angela Merkel.

Mai multe mari companii germane precum Bosch, ZF Friedrichshafen și Daimler tocmai au încheiat acorduri de reducere a timpului de muncă, iar discuții similare sunt în curs la Continental sau Airbus. Însă în cazul acestor acorduri angajații trebuie să accepte sacrificii financiare importante. Modelul îl constituie săptămâna de lucru de patru zile introdusă de producătorul auto Volkswagen la începutul anilor 1990 pentru a salva 30.000 de locuri de muncă amenințate.

Guvernul condus de Angela Merkel vrea să lase partenerii sociali să tranșeze această chestiune, așa cum este tradiția socială în Germania. Pentru moment guvernul are în vedere o prelungire de la 12 până la 24 de luni a duratei în care vor fi plătite indemnizații de șomaj parțial, o măsură care ar servi drept amortizor pentru milioane de salariați.

Cu toate acestea, dacă șomajul nu va da înapoi rapid, dezbaterea cu privire la timpul de muncă ar putea deveni un subiect major de campanie electorală în următoarele alegeri legislative de la finele lui 2021.

Sursa:Agerpres