Pământ pentru șmecheri. Legăturile misterioase de la casa lui Andronachi cu un șantier de construcții deschis lângă Circ - o investigație TV8. În pofida dosarele penale pe care riscă ani grei de pușcărie, lucrările de construcție la luxoasa casă din Valea Morilor a fostului deputat democrat Vladimir Andronachi au fost reluate. Nu au putut să le oprească nici deciziile de judecată prin care s-a stabilit că o parte din terenuri au fost obținute fraudulos. În paralel, într-un alt capăt al orașului, pe un teren din apropierea Circului, obținut în condiții controversate, s-a deschis un șantier de construcție pentru două blocuri locative. Deși aparent între blocurile de lângă Circ și casa din Valea Morilor nu există nicio legătură, jurnaliștii de la TV8 au stabilit mai multe conexiuni care duc spre același Andronachi.

Ziarul de Gardă discută Despre lapte bio și verificarea calității produselor, cu directorul ANSA, Radu Mustață. Directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Radu Musteață, explică la Podcast ZdCe de ce instituția i-a cerut unui producător de lactate să-și retragă produsele de pe rafturi pe motiv că au scris pe etichetă „bio”, după ce deputatul Vasile Costiuc a pus în discuție acest subiect în ședința Parlamentului. Directorul ANSA a subliniat că în R. Moldova nu există produse lactate autohtone bio și că plângerea față de producătorul respectiv a venit din partea altor producători. Directorul ANSA explică ce înseamnă produse ecologice și cât de mult lapte natural avem pe piață, față de cel ce conține grăsimi străine. De asemenea, el lămurește de ce au fost demiși mai mulți angajați ANSA, după care agenția a fost obligată în judecată să-i reangajeze și să le plătească despăgubiri. Radu Musteață răspunde unor acuzații de lipsă de integritate făcute la adresa sa.

Autoritățile separatiste au scos la mezat uzina de ciment, titrează Mold-street. Autoritățile secesioniste de la Tiraspol au declarat pe 18 decembrie, instituirea stării de urgență în economie, pe o perioadă de o lună, din cauza dificultăților în aprovizionarea cu gaze a regiunii, care ar fi cauzată de o "încetinire" a operațiunilor de plată în UE pentru achiziția de metan. Decizia presupune reducerea livrărilor de gaze către puținile întreprinderi industriale ce mai activau, pentru a asigura cu căldură și apă caldă populația. Regiunea se confruntă și cu grave probleme financiare și a luat mai multe măsuri de reducere a cheltuielilor și de creștere a tarifelolr la resursele energetice.  O altă soluție aleasă este scoaterea la "privatizare" a puținelor active industriale din regiune. Potrivit unui proiect aflat pe agenda așa-zisului soviet suprem de la Tiraspol, se propune privatizarea în anii 2026-2027 a unei cote de 25% din uzina de ciment de la Rîbnița. Prețul de vânzare este de doar două milioane de dolari. O cotă de 25% din capitalul uzinei de ciment de la Rîbnița a fost scoasă la privatizare în luna mai 2025, la fel la un preț de doar două milioane de dolari. Pe un portal din regiune a apărut anunțul că licitația s-a desfășurat pe 19 decembrie 2025.

Cum se circulă între Chișinău și Odesa sau miza atacurilor rusești la granița moldo-ucraineană, relatează Europa Liberă. Atacurile rusești care au perturbat traversarea frontierei au forțat numeroși ucraineni aflați în drum prin Republica Moldova spre Odesa să facă un ocol de sute de kilometri. Pe 18-19 decembrie, podul peste Nistru din extravilanul localității Maiaki a fost ținta câtorva atacuri. Potrivit generalului în rezervă, Vitalie Marinuța, fost ministru al Apărării, atacul din 18 decembrie nu a fost întâmplător, ci parte a unei strategii rusești. Marinuța spune că Rusia urmărește să semene panică în rândul ucrainenilor din regiunea Odesa și să le amplifice nemulțumirile față de actuala administrație de la Kiev, dar și să „taie căile terestre de aprovizionare ale Ucrainei cu România în zona de sud, în special ce ține de aprovizionarea logistică (mărfuri de larg consum și carburanți, ajutoare umanitare)”. Generalul Vitalie Marinuța a mai spus Europei Libere că R. Moldova trebuie să se pregătească „de orice scenarii”, să-și pregătească infrastructura și populația. Generalul nu exclude „o intensificare a atacurilor” în regiune, dar, pe de altă parte, Rusia nu are acum vreun avantaj strategic pe această direcție.

Rusia vrea să epuizeze resursele investigative ale Europei prin campania sa de sabotaj. Cotidianul preia  o investigație Associated Press, care constată cel puțin  145 de incidente pe care oficiali occidentali le consideră parte a unei campanii de destabilizare în întreaga Europă, orchestrată de Rusia. Potrivit acestora, campania — desfășurată de la invazia Ucrainei de către președintele Vladimir Putin, în 2022 — urmărește să priveze Kievul de sprijin, să creeze diviziuni între europeni și să identifice punctele slabe ale securității continentului. Până acum, în acest „război hibrid”, majoritatea actelor de sabotaj cunoscute au produs daune minime — incomparabile cu zecile de mii de vieți pierdute și orașele devastate din Ucraina. Însă oficialii avertizează că fiecare act — de la vandalizarea monumentelor la atacuri cibernetice și incendii de depozite — consumă resurse valoroase de securitate. Șeful unui mare serviciu european de informații a declarat că investigațiile privind interferențele ruse ocupă acum la fel de mult timp ca și combaterea terorismului.