Totodată, ministra precizează că a discutat cu Fondul ONU pentru Populație (UNFPA), care a confirmat disponibilitatea de a procura echipamentul necesar secției de reabilitare a Institutului Oncologic, în contextul în care sănătatea reproductivă este domeniul lor de intervenție, cât și în contextul crizei refugiaților, care de asemenea se adresează pentru astfel de servicii. 

„Toate maladiile oncologice vin o povară grea cu un șir lung de investigații, spitalizări, tratamente anevoioase chimioterapeutice și chirurgicale. Dar într-un caz denumirea operației induce stare de șoc fiecărei femei care pășește pragul acestei instituții. Mastectomia nu reprezintă doar îndepărtarea chirurgicală a unuia sau a ambilor sâni, ca parte a tratamentului pentru cancerul de sân. Mastectomia sună ca un verdict cu impact greu emoțional, pacientele gândindu-se înspăimântat la ce va urma după. Imperfecțiunile estetice cu cicatrice adânci lasă răni profunde în suflet”, menționează Ala Nemerenco.

Una dintre complicațiile de după mastectomie este blocarea drenajului limfatic. Apare necesitatea redirecționării fluxului de limfom stagnant pentru a evita limfostaza și pacientele trebuie să treacă cure periodice de reabilitare. Unele dintre ele circulă și zece ani pentru aceste ședințe de reabilitare, precizează Ala Nemerenco.

Secția de reabilitare a Institutului Oncologic dispune de personal competent, atent cu pacientele, însă echipamentele și anturajul sunt din anii 70 ai secolului trecut. „Paturile ajung cu plasele la podea, aparatul pentru drenaj e unul singur, alte echipamente chineto- și fizioterapetice - din veacul demult apus, listele de așteptare – lungi. Saloanele întunecate induc și unui om sănătos stare de depresie, d-apoi pacientelor cu un așa diagnostic...”, a remarcat ministra.

Din anul curent, femeile care suportă operații chirurgicale în cazuri maligne și benigne de patologie oncologică a glandei mamare beneficiază de endo- și exproteze mamare gratuite din contul Fondului de asigurări obligatorii de asistență medicală.