Avariile de la Moldgres se pot repeta. Ele afectează securitatea energetică a Republicii Moldova, atenționează Mold-street. Avariile ce au avut loc două zile la rând la cel puțin trei unități de producere a energiei electrice de la Centrala termoelectrică moldovenească de la Cuciurgan (Moldgres) se pot repeta, spun specialiștii. Aceasta pentru că Moldgres se confruntă de ceva timp cu grave probleme financiare și tehnice. Astfel în ultimul an, ca urmare a sistării livrării de gaze de către Gazprom și a stopării achizițiilor de energie electrică de către Republica Moldova de pe malul drept al Nistrului, Moldgres practic nu a avut bani pentru lucrări de reparație și mentenanță. În plus fără vânzările de energie electrică către Republica Moldova de pe malul drept al Nistrulu, Centrala a funcționat doar cu un bloc, în timp ce în 2024 lucra cu trei blocuri.Totodată se constată că nici unul din blocurile de rezervă nu era pregătit pentru a fi pus în funcție în decurs de câteva minute. „O astfel de situație implică mari riscuri. Or, fără un bloc de rezervă în stare să genereze energie, imediat ce pică cel de bază, are loc deconectarea întregii centrale. Nu întâmplător joi, abia peste o oră și ceva a putut fi pornit un alt bloc și în regiune a apărut curentul electric", precizează o sursă Mold-Street.com.

„Partidul aflat la guvernare a câștigat cu o majoritate foarte mare, poate chiar peste propriile așteptări. O mare victorie implică o mare responsabilitate”, spune  Ambasadoarea UE, Iwona Piórko.  Într-un interviu pentru Ziarul de Gardă ea a vorbit etapa la care se află în prezent negocierile privind integrarea europeană, despre când ar putea deveni R. Moldova parte a UE, despre decuplarea de Ucraina, integrarea în UE cu sau fără regiunea transnistreană și despre declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România. Ambasadoarea mai spune că vrea să ajungă în toate localitățile din R. Moldova a ști cum să sprijine mai bine parcursul european al Republicii Moldova.

Pacea din Ucraina – „circumstanțe favorabile” pentru Moldova, titrează DW Moldova. Chișinăul decuplează procesul de reintegrare a țării de cel vizând integrarea europeană și nu mai vrea ca problema transnistreană să fie subiect de discuții la negocierea păcii în Ucraina. Guvernul Republicii Moldova consideră totuși că o pace justă și durabilă în Ucraina ar crea premisele necesare pentru evacuarea trupelor ruse care staționează ilegal în regiunea transnistreană. Abordarea Chișinăului s-a schimbat subtil, odată cu învestirea noului Guvern în octombrie 2025 și, implicit, prin înlocuirea vicepremierului pentru reintegrare. În această funcție a venit, de la Kiev, diplomatul moldovean Valeriu Chiveri. Fostul vicepremier pentru reintegrare, Oleg Serebrian, pleda în 2023, într-un interviu pentru DW, pentru sincronizarea proceselor, astfel încât efectele aderării la UE să se poată extinde asupra Moldovei deja reîntregite. Analizele Chișinăului  arată însă că Rusia a schimbat tactica în raport cu Moldova după ce nu a reușit să preia controlul politic asupra țării la scrutinele din 2024 și 2025. Ținta Rusiei este acum neadmiterea aderării Moldovei la UE, iar enclava separatistă cu prezență militară rusă este exact frâna rusească ce poate opri parcursul european al Chișinăului. Dar o pace justă în Ucraina cu siguranță va genera circumstanțe ce vor determina Rusia să-și retragă militarii din Transnistria. Pentru aceasta, Moldova trebuie să rămână în cărți atunci când UE și SUA vor negocia post-război cu Rusia relaxarea sancțiunilor economice. Fără militari ruși în Transnistria, regimul separatist de la Tiraspol dispare, iar problema transnistreană s-ar rezolva doar cu efort economic, scrie autorul.

Regiunea găgăuză, în impas electoral, constată Veridica.md într-o sinteză a săptămânii trecute. Autoritățile de la Comrat nu pot organiza alegerile legislative locale programate pentru 22 martie 2026. Această situație are la bază o hotărâre a Curții Supreme de Justiție din 20 ianuarie a.c., care a suspendat două acte ale Adunării Populare legate de numirea membrilor Comisiei Electorale Centrale locale. Deși se vorbește intens de schimbarea unor denumiri, care nu ar necesita mari eforturi, problema ține de un detaliu esențial, și anume de aspectul integrității. Cel mai limpede a spus-o Maia Sandu în conferința de presă ținută joi: „Noi ne dorim ca în autonomie alegerile să fie libere și corecte, indiferent dacă vorbim despre alegerile în Adunarea Populară sau dacă ,la un moment, se va ajunge la alegeri pentru funcția de bașcan”. Așadar, ceea ce vrea Chișinăul de la Comrat nu este simpla acceptare a unor denumiri noi, ci o implementare a regulilor adoptate la nivel național: verificarea veniturilor candidaților și donatorilor formațiunilor politice. Alegerile precedente pentru legislativul autonomiei au avut loc în toamna anului 2021. În 2023, în regiune au fost organizare alegerile pentru funcția de bașcan câștigate de Evghenia Guțul, asociată cu oligarhul Ilan Șor. În prezent, Evghenia Guțul este în închisoare, iar fostul șef la legislativului local de la Comrat, Dmitri Constantinov, este fugar după ce a fost condamnat pentru furt într-o afacere de producere a alcoolului, amintește Veridica.md.

Într-un editorial pentru Deschide.md, comentatorul Mihai Isac revine la Lecția Unirii din 1859 în fața provocărilor de astăzi. Unirea Principatelor Române de la 1859 rămâne una dintre cele mai puternice lecții de realism politic din istoria românilor. Actul unirii nu a fost un gest romantic, ci o decizie strategică lucidă, prin care Moldova și Țara Românească s-au înscris în mod firesc pe traiectoria istorică a formării statului național modern. Paralela istorică între secolul al XIX-lea și prezent este izbitor de asemănătoare. Amenințarea țaristă de odinioară și amenințarea Federației Ruse de astăzi împărtășesc similitudini strategice și geopolitice. Atunci, Petersburgul dorea menținerea unui control asupra spațiului românesc, împiedicând unificarea și emanciparea acestuia. Astăzi, Moscova manifestă o atitudine similară față de Republica Moldova, și anume o reticență vehementă față de orice apropiere de România sau de Occident. În prezent, Federația Rusă, succesoarea imperiului țarist și a URSS, încearcă să mențină R. Moldova în sfera sa de influență, folosind instrumente geopolitice variate, pornind de la prezența militară în Transnistria și presiuni economice, până la propagandă și amenințări directe. Expansiunea spre Vest rămâne un obiectiv strategic al Moscovei, iar recenta agresiune contra Ucrainei a reaprins temerile că refacerea unei sfere imperiale este intenția declarată a regimului Putin. Unirea R. Moldova și României începe să fie percepută nu doar ca un ideal istoric, ci ca o soluție în fața dorinței Moscovei de a reface imperiul sovietic, dat fiind că amenințarea reală o reprezintă Rusia, care nici măcar nu ascunde că vrea refacerea URSS. Atât în 1859, cât și în 2026, esența problemei este aceeași, și anume un popor care își dorește unitatea și libertatea, în fața unei puteri imperiale ce încearcă să-i dicteze viitorul.