În 2014, Orange și Moldcell au cumpărat cu câte 10 milioane de euro, 3 licențe valabile  timp de 15 ani, pe întreg teritoriul Republicii Moldova. După ce, Chișinăul și Tiraspolul, au semnat în noiembrie 2017, un protocol privind interacțiunea comunicațiilor electronice, anul trecut parlamentul a modificat legislația în așa fel ca Agenția de Reglementare în Comunicații Electronice să poată limita teritorial validitatea licenței, cu excluderea regiunii transnistrene și municipiului Tighina, însă, doar cu acordul titularului. Șeful Biroului Politici de Reintegrare Alexandru Flenchea,:

„La moment, vorbim despre negocieri, în fond, comerciale. Ceea ce pot să spun e că în cadrul negocierilor s-a ajuns la înțelegerea ca recompensa din partea guvernului, celor doi operatori din dreapta Nistrului, să fie sub formă de prelungire a termenului de validitate a licențelor pe care le dețin, exact pentru a ceastă bandă de frecvență.”

La începutul lunii octombrie, Orange și Moldcell și-au anunțat poziția oficială în Cartea Albă a Asociației Investitorilor Străini. Astfel, cei doi operatori solicită compensații pentru investițiile deja efectuate, cât și pentru veniturile care le-ar putea aduce exploatarea acestor frecvențe. Mai mult, Orange și Moldcell cer garanții că vor avea parte de o concurență echitabilă. Alexandru Flenchea susține că aplicarea protocolului semnat în noiembrie 2017, va crea un spațiu comun de telecomunicații.

„Interesul statului constă în reintegrarea țării și recrearea, dacă vreți, a spațiului informațional unic. Având telefonul mobil, indiferent la ce rețea ești abonat, îl vei putea folosi, și pentru apeluri, și pentru internet mobil, pe tot teritoriul țării.”

De altă parte, expertul economic, Veaceslav Ioniță, consideră că operatorii de pe malul drept nu vor renunța ușor la licențele lor și nici la rețelele 4G care acoperă și spațiul din stânga Nistrului. Valoarea compensațiilor ar trebui să depășească câteva sute de milioane de lei, bani pe care Chișinăul i-ar putea direcționa direct către cetățenii din regiunea transnistreană. Mai mult, Ioniță spune că guvernul trebuie să ia în calcul mai multe riscuri.

„Republica Moldova, pe subiecte reglementate, vorbim de piața energetică, de piața financiar-bancară și de piața de telecomunicații, trebuie să se asigure că atunci când permite sau nu permite ceva, poate controla întreg procesul. De altfel, ne trezim că fraudăm sistemul și atunci noi nu mai suntem credibili în relația cu partenerii externi, deoarece nu putem garanta securitatea pe întreg spațiul.”

Potrivit, Șefului Biroului Politici de Reintegrare, subiectul nu a fost discutat săptămâna trecută la Bratislava, la negocierile în formatul 5 plus 2.