„Deocamdată, factorul politic nu-și dorește eliminarea acestor lacune, inclusiv a problemei transportului organizat. Această problemă e mai acută pentru votanții din regiunea transnistreană, pentru că anume în raport cu ei a apărut acest transport organizat la secțiile de vot. Dacă e să ne referim la secțiile de votare controlate de autoritățile constituționale și votul cetățenilor din dreapta Nistrului, marja de influență nu este atât de mare. La ultimele scrutine putem spune că transportul organizat nu a influențat rezultatele într-un mod categoric și decisiv. Poate la primele scrutine organizate în Republica Moldova, în anii 94-98, când nu exista această experiență, erau diferite metode precum „trenuțul”. Transportul organizat al alegătorilor poate influența rezultatele la alegerile locale, când într-o anumită localitate cineva aduce mai multe persoane pentru a vota pe  cineva anume la funcția de primar(…). Problema este în cazul secțiilor de votare arondate votanților din regiunea transnistreană a R. Moldova, de acolo ei sunt aduși masiv. Am văzut cum la ultimele scrutine a crescut brusc rata participării celor din stânga Nistrului la procesul de vot. A fost anumite probe că acești votanți au fost plătiți pentru a vota. Dar autoritățile noastre nu au făcut nimic, pentru că nu au vrut să documenteze aceste cazuri și să vadă cine stă în spatele lor. Noi am văzut că societatea civilă bate alarma, partidele de opoziție. Este o problemă, o problemă cu substrat politic”.

Analistul Ion Tăbârță amintește că la alegerile prezidențiale de anul trecut, din cele aproximativ 200 de cazuri raportate drept încălcări de transportare a alegătorilor, doar zece au fost probate și recunoscute drept încălcare a legii.