„Datorită acestei Constituții, așa cum a fost ea și chiar a Curții Constituționale care vine ca o completare sau ca o instituție care veghează asupra respectarea Constituției. Republica Moldova, în toată această perioadă, s-a menținut în albia democrației. Dar, de sigur, putem discuta despre anumite momente critice cum a fost anul 2009 sau alt moment critic, cum a fost anul 2019, dar, oricum, toate schimbările politice, schimbarea de putere a avut loc în conformitate cu procedura constituțională. Ceea ce este foarte important și, într-adevăr, pentru așa un stat tânăr, cu o lipsă de cultură democratică în istoria sa. Cred că actuala Constituție, în linii mari, este o Constituție europeană. Probabil ar trebui o mai bună clarificare, în urma unei analize imparțiale între forțele politice din Republica Moldova, pentru a delimita clar atribuțiile instituțiilor și care să fie relația dintre ele, pentru a nu crea anumite confuzii instituționale”, a subliniat Ion Tăbârță. 

Constituția Republicii Moldova definește organizarea statului și drepturile fundamentale ale cetățenilor prin șapte titluri care reglementează principiile generale și responsabilitățile instituțiilor.

Documentul a cunoscut numeroase modificări: de la schimbarea sistemului de alegere a președintelui în 2000 și 2016, până la stabilirea limbii române ca limbă oficială în 2013 și introducerea aderării la UE ca obiectiv strategic al țării prin referendumul din octombrie 2024.