Ora de Vârf | Ion Tăbârță: „Evenimentele de la Tighina din 1992 au scos la suprafață faptul că acel război este purtat de către Rep. Moldova cu Federația Rusă” (Audio)

  • 19 Iunie 15:59
0%
00:00:00
00:00:00

Războiul de pe Nistru din 1992 a fost unul ruso-moldav, nicidecum unul între Chișinău și Tiraspol, sau unul civil. Iar evenimentele de la Tighina din 19-21 iunie 1992, cu implicarea Armatei a 14-a, au demonstrat clar acest lucru, a subliniat analistul politic Ion Tăbârță, în cadrul emisiunii Ora de vârf de la Radio Chișinău. Începerea procesului de negocieri pentru integrarea europeană a R. Moldova ar putea contribui la soluționarea conflictului transnistrean, consideră expertul.

Conflictul din Transnistria nu poate fi redus la o dispută între Chișinău și Tiraspol, acesta a fost cauzat de implicarea Federației Ruse în sprijinirea separatismului transnistrean, a spus analistul Ion Tăbârță.   

„A fost una dintre cele mai triste, din păcate, pagini ale acelui război început de Federația Rusă contra Republicii Moldova, care a fost inițiat prin a susține acele tentative separiste de creare a organizațiilor duble, a structurilor administrative duble pe teritoriul Republicii Moldova. Din păcate, rănile acelui război și a acelor pierderi de acolo nu au fost vindecate nici până acum; trecând peste aspectele legate despre cât de bine și corect au acționat autoritățile de acolo, cât de inspirați am fost în anumite acțiuni.

Evenimentele de la Tighina din 1992 au scos la suprafață faptul că, de fapt, acel război este purtat de către Rep. Moldova, de către Chișinău, cu armata rusă sau cu Federația Rusă. Până atunci, armata rusă, Federația Rusă, într-un mod camuflat, susținea separatismul, liderii separatiști de acolo, dar noi știm că, de fapt, separatismul transnistrean, ca și cel găgăuz, a apărut în contextul mișcărilor de emancipare națională a popoarelor din fostele republici unionale, inclusiv a mișcării de renaștere cultural-naționale în Republica Moldova. Pentru a opri aceste procese firești, de revenire la normalitate a populației române dintre Prut și Nistru, centrul unional, prin intermediul actorilor săi de aici, au încercat să stopeze  această renaștere cultural-națională firească a românilor dintre Prut și Nistru, în a crea și a susține acele entități separatiste care nu se subordonau centrului republican. După destrămarea Uniunii Sovietice, aceste mișcări separatiste, acolo unde s-au păstrat, de exemplu, în republicile baltice, ele n-au rezistat, însă în Republica Moldova s-au păstrat. Ele au fost preluate și alimentate, în continuare, de Federația Rusă.

Dacă până atunci Federația Rusă susținea regimul separatist de la Tiraspol prin armament, mercenari, susținere mediatică și diplomatică, evenimentele din 19 iunie începute în 1992 au demonstrat clar că ce se întâmplă acolo este un război ruso-moldav, nicidecum unul între Chișinău și Tiraspol sau cu atât mai mult un război civil cum încearcă să insinueze, să insiste propaganda rusească”, a spus Ion Tăbârță.

Nesoluționarea conflictului transnistrean este o consecință a lipsei unei viziuni clare și a unei poziții unitare în rândul clasei politice moldovenești, consideră Ion Tăbârță. Conflictul este menținut de interesele geopolitice ale Federației Ruse, care susține regimul separatist din regiunea transnistreană.

„Faptul că nu avem o soluționare a conflictului transnitrean este din cauza că n-am avut o viziune clară și o poziție unită față de clasa politică în soluționarea acestui conflict. La un moment dat, am avut politicieni care îl felicitau pe liderul separatist Krasnoselski, pentru că a devenit președinte acolo sau chiar anumite voci, din Parlamentul Republicii Moldova acuzau Chișinăul pentru acțiunile din 1992. Al doilea factor se referă la dependența energetică pe care a avut-o Republica Moldova față de Federația Rusă - or Tiraspolul, în această dependență energetică a Republicii Moldova față de Rusia, a avut un rol major. La capitolul gaze naturale, până în 2022, depindeam în totalitate de Federația Rusă, la capitolul energie electrică depindem de regiunea transnistreană.

Principala cauză sunt interesele geopolitice ale Federației Ruse, ceea ce a reușit politic până acum Republica Moldova să mențină un status quo, să nu ni se impună o soluționare a conflictului cum a fost sau cum trebuia să fie în conformitate cu Memorandumul Kozak”, a spus Ion Tăbârță.

Politologul Ion Tăbârță consideră că, în prezent, avem toate premisele obiective ca, treptat, să întoarcem regiunea transnistreană în câmpul juridic și constituțional al Republicii Moldova. În opinia analistului, integrarea europeană a Republicii Moldova poate favoriza și rezolvarea politică a diferendului prin reintegrarea economică a regiunii.

 

Tags

Alte Noutati

LIVE: În zori
Meteo Chișinău
19,96
Cer senin
Umiditate:82 %
Vint:1,03 m/s
Mon
23
Tue
26
Wed
26
Thu
25
Fri
22
Arhivă Radio Chișinău