În ultimii ani, autoritățile ruse au eradicat metodic orice formă de disidență, aruncând sute, dacă nu mii, de persoane în spatele gratiilor și făcând imposibilă orice formă de protest, scrie sursa citată.

Opoziția, care, în februarie, și-a pierdut principala figură, Alexei Navalnîi, decedat în închisoare, este lipsită de mijloace de acțiune în Rusia și, prin urmare, este nevoită să relanseze mișcarea din străinătate.

Marșul de la Berlin, oraș în care locuiesc numeroși exilați și opozanți ruși, va avea loc începând cu ora 13:00 GMT (ora 15:00 – ora Româniai) în centrul capitalei germane și se va încheia în fața ambasadei Rusiei.

Marșul este organizat de trei personalități marcante ale opoziției: Iulia Navalnaia, văduva lui Alexei Navalnîi, care a preluat frâiele mișcării acestuia, Ilia Iașin, fost deputat municipal din Moscova, recent eliberat din închisoare, și Vladimir Kara-Murza, un critic de lungă durată al Kremlinului, care a supraviețuit închisorii și celor două tentative de otrăvire.

„Marșul își propune să îi reunească pe toți cei care se opun războiului agresiv al lui Vladimir Putin în Ucraina și represiunii politice din Rusia”, au declarat organizatorii într-un comunicat.

Mai precis, protestul va cere „retragerea imediată” a trupelor ruse din Ucraina, demiterea lui Vladimir Putin și judecarea sa ca „criminal de război”, precum și eliberarea tuturor prizonierilor politici deținuți în Rusia.

Evenimentul va servi în primul rând drept un test pentru opoziția rusă, o mișcare slăbită de ani de represiune, de moartea lui Alexei Navalnîi și de câteva lupte interne recente și grave.

Ultimele mari adunări ale susținătorilor opoziției din Rusia au reunit câteva mii de persoane în mod spontan, în ciuda riscurilor, la înmormântarea lui Navalnîi în martie 2024 și chiar la începutul invaziei din Ucraina în februarie 2022.

De asemenea, zeci de mii de ruși au protestat în ianuarie 2021 în mai multe orașe din țară, după ce Alexei Navalnîi a fost arestat la întoarcerea sa în Rusia. Aceste demonstrații au fost dispersate de poliție și au dus la mii de arestări.

Cu toate acestea, de la moartea carismaticului militant anticorupție, mișcarea sa se străduiește să reaprindă flacăra luptei împotriva regimului rus.

Ilustrând aceste dificultăți, Iulia Navalnaia a recunoscut miercuri, într-un interviu acordat postului de televiziune de opoziție Dojd, că nu are niciun „plan” pentru a-l da jos pe Vladimir Putin și a opri războiul.

Mai multe scandaluri din cadrul opoziției ruse au slăbit, de asemenea, mișcarea și au provocat frustrare în rândul unora dintre activiștii săi.

Printre acestea se numără atacul cu ciocanul asupra unuia dintre aliații lui Navalnîi, victima arătând cu degetul spre fostul magnat Mihail Hodorkovski. Sau acuzațiile potrivit cărora fundația anticorupție a răposatului oponent ar fi acoperit mașinațiunile bancherilor corupți din Rusia.

Iulia Navalnaia, Ilia Iașin și Vladimir Kara-Murza, care vor manifesta împreună la Berlin, speră să își demonstreze unitatea și să mobilizeze zecile de mii de ruși care și-au părăsit țara din 2022, în special pentru a scăpa de mobilizarea militară.