Clementine Daubeuf s-a arătat convinsă că inovatoare ale tinerilor designeri și ale arhitecților din Chișinău, precum și potențialul muzical al orașului ar putea determina pe viitor Uniunea Europeană să aleagă Chișinăul drept centru al vieții culturale a continentului.

"Urmăresc viața Chișinăului în domeniul patrimoniului său cultural, care poate fi folosit pentru a crea așa-numitul "oraș de creație". Proiectele inovatoare pe care am reușit să le văd sau care se află la etapa de elaborare merită a fi apreciate nu doar de localnici, dar și de vizitatori", spune experta.

Ea consideră că designerii, oamenii de cultură și de artă din Moldova au potențial. Mai mult chiar, unele proiecte elaborate la Chișinău sunt recunoscute drept unice în Europa. Printre acestea, în opinia sa, se numără banca din scuarul Petru Rareș, sculptura copiilor care urmăresc un motan din centrul Capitalei, băncile "Străjerii amintirilor" din parcul Universității Tehnice.

Daubeuf a subliniat că, pentru dezvoltarea intensă a orașului, designerii moldoveni trebuie să colaboreze cu autoritățile publice centrale și locale.

"Să luăm exemplul orașului belgian Mons, care a devenit capitala culturală a Europei în anul 2015. În acest scop, autoritățile regiunii franceze a țării au alocat circa 700 mil. euro. Iar profitul economic a constituit 850 mil. euro, numai pe seama creșterii active a numărului de turiști", a precizat ea.

Potrivit șefei Direcției cultură a municipiului Chișinău, Lucia Culev, Chișinăul se evidențiază printre multe alte orașe europene prin proiectele sale muzicale. Capitala are cinci orchestre simfonice, iar acest lucru plasează orașul pe primul loc în Europa.

"Problema constă în lipsa finanțelor. Artiștii sunt dispuși să organizeze festivaluri și concerte. Uneori ei se adresează la noi după bani pentru desfășurarea evenimentelor. Dar municipalitatea nu are bani și nici nu are măcar un fond de rezervă pentru susținerea proiectelor culturale. În consecință, artiștii pleacă, iar cultura rămâne la un nivel scăzut", a spus Culev.

Experții europeni susțin că pe continent dezvoltarea culturii este asigurată nu din banii statului, ci din contribuțiile persoanelor private. 

Potrivit cofondatorului și directorului Centrului de dezvoltare creativă "poligon" din Slovenia, Luka Piskoric, banii sunt colectați prin platformele online de crowdfunding - Kickstarter, GoFundMe, Indiegogo și altele. Sarcina artistului este să demonstreze că proiectul său prezintă potențial creator nu doar pentru populația locală, dar și pentru Europa, în general.

"În acest scop, este foarte bine să fie folosite mijloacele de informare în masă și publicitatea pe bloguri", a spus Piskoric.

Anual, pe continentul european, sunt alese două capitale culturale. Orașele devin centre ale vieții culturale în Europa.

În anul curent, capitale culturale au fost declarate San-Sebastian din Spania și Wroclaw din Polonia. În 2017 capitale culturale vor fi Aarhus din Danemarca și Paphos din Cipru.

Prima capitală culturală a Europei a fost capitala Greciei, Atena, în 1985.