Un indicator că populația e la limita sărăciei este că aproape jumătate din venituri moldovenii le cheltuie pe mâncare – 43%, 18% pentru întreținerea locuinței și aproape 11% pentru îmbrăcăminte.

Limita subzistenței moldovenilor este confirmată și de sursa venitorilor. Aproape 44% din venituri provin din salarii, iar o sursă importantă rămân remitențele a căror pondere e de aproape 15%. Acest lucru arată că  dacă cetățenii nu ar fi beneficiat de venituri de peste hotare, rata sărăciei absolute la nivel național ar fi fost de 30.2%, față de cea înregistrată de 12.7%. Totodată, la sate s-ar fi constatat un nivel al sărăciei de 40%, comparativ cu rata existentă de 18.8%, iar la orașe nivelul sărăciei ar fi fost de 17.2%, comparativ cu nivelul actual de 4.6%. Astfel, bunăstarea cetățenilor din Republica Moldova este dependentă în mare măsură de transferurile emigranților de peste hotare.

Datele Biroului Național de Statistică relev că cetățenii din mediul urban dispun de venituri de 1.5 ori mai mari decît locuitorii din sate. Veniturile populației din mediul urban sînt în medie cu 773,1 lei sau de 1,4 ori mai mari comparativ cu veniturile populației din mediul rural. Totodată, populația din mediul urban dispune de venituri preponderent din salarii (54%) și prestații sociale (19%), iar pentru populația din mediul rural veniturile salariale constituie doar 28.3%, ceea ce vorbește despre lipsa locurilor de muncă în localitățile rurale și despre salariile mici plătite. Celelalte venituri sunt formate din prestații sociale (21%), transferuri de peste hotare (23%) și activități individuale agricole (17.8%).

Reducerea sărăciei constituie una dintre prioritățile-cheie ale Guvernului Republicii Moldova. Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova 2020” își propune, pînă în anul 2020 să scoată din sărăcie cel puțin 149 mii cetățeni sau peste 20% din cei aflați în sărăcie extremă. Progresul în reducerea sărăciei este generat de implementarea consecventă, eficientă și coordonată a politicilor economice și sociale, capabile să genereze locuri de muncă suficiente și să asigure un grad înalt de incluziune socială a tuturor membrilor societății, un accent deosebit fiind pus pe dezvoltarea programelor de susținere socială a populației și de ocupare a forței de muncă, precum și pe măsurile în domeniul dezvoltării sectorului întreprinderilor mici și mijlocii și modernizării agriculturii.

Sărăcia continuă să afecteze categoriile tradițional vulnerabile ale populației: familiile care depind de activitățile agricole, persoanele în etate, persoanele fără studii și aptitudini profesionale, gospodăriile numeroase și cele formate din mai mulți copii. Totuși, cea mai vulnerabilă categorie a populației s-au dovedit a fi familiile cu 3 și mai mulți copii, înregistrînd o rată a sărăciei de 34.6%. Nivelul sărăciei la categoria respectivă depășește de 3 ori media pe țară, iar în comparație cu anul precedent situația nu s-a îmbunătățit. Sistemul de protecție socială nu este destul de eficient în protejarea copiilor de sărăcie.

Victor Ursu a concluzionat că  Republica Moldova rămâne cea mai săracă țară din Europa. Iar în cazul în care autoritățile nu vor lua măsurile de rigoare pentru impulsionarea creșterii economice bazată pe producție nu pe consum stimulat cea mai mare parte a populație va continua să fie limita subzistenței, iar acest lucru va stimula și mai mult migrația.