Fostul vicepremier pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, spune că diferendul transnistrean nu mai este perceput de partenerii europeni drept un blocaj în procesul eurointegrării Republicii Moldova. Potrivit ex-vicepremierului, evoluțiile regionale vor contribui la reglementarea conflictului transnistrean, iar autoritățile constituționale trebuie să fie pregătite pentru a prelua controlul asupra regiunii din stânga Nistrului.

„Anterior, problema transnistreană era arătată ca un impediment, care va bloca orice negocieri sau mișcare spre Uniunea Europeană. Anul trecut am văzut că această abordare a partenerilor internaționali s-a schimbat. Chiar înalți oficiali UE au declarat că acest conflict transnistrean nu mai reprezintă un blocaj pentru Republica Moldova în procesul de integrare europeană, iar integrarea va depinde de succesele în procesul de modernizare și reformare a statului. Comunitatea internațională a început să înțeleagă acest conflict ca un conflict dirijat și întreținut de Federația Rusă, ca să mențină Republica Moldova în sfera sa de influență. Războiul din Ucraina le-a deschis partenerilor externi ochii asupra realităților din Republica Moldova, acum e clar că acest conflict a fost menținut artificial 30 de ani, ca Republica Moldova să fie menținută în zona gri și să ni se taie aspirațiile integrării europene. Republica Moldova ar trebui să-și pregătească propria viziune și abordare cu privire la reglementarea transnistreană, pentru că ea inevitabil va avea loc în câțiva ani, iar noi trebuie să fim pregătiți cu un fond de reintegrare. Este important ca acele costuri ale reintegrării, care vor fi destul de mari, să nu fie puse pe umerii cetățenilor Republicii Moldova, ci să existe susținere din partea partenerilor de dezvoltare”, a spus ex-vicepremierul pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

Potrivit expertului Andrei Curăraru, delegația Republicii Moldova, aflată la Adunarea Generală ONU, trebuie să profite de această platformă pentru a promova interesele țării, solicitând sprijin în procesul de apropiere la UE și ajutor financiar.

„Până la inițierea negocierilor trebuie să ne asigurăm că avem un front comun, că toate statele vor confirma că votul va fi pozitiv. În plus, noi avem nevoie de cât mai multe fonduri pentru menținerea economiei, pentru continuitatea reformelor, pentru dezvoltarea unei infrastructuri care acum poate fi utilizată, inclusiv, pentru tranzitul de grâne din Ucraina. E vorba și de aspecte de securitate. Războiul hibrid continuă în Republica Moldova. Asistăm la o nouă etapă în care forțele unor partide politice se concentrează pe regiunea Găgăuziei și ne putem aștepta la acțiuni creative din partea lor. De exemplu, la refuzul de a implementa deciziile Guvernului de la Chișinău, blocarea rutelor de transport și alte provocări ce pot fi realizate”, a spus expertul în domeniul securității, Andrei Curăraru.

Ieri, consilierul Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene de la Chișinău, Igor Zaharov, a declarat că „reintegrarea pașnică a regiunii transnistrene va avea loc fie până, fie după aderarea noastră la UE”. Potrivit MAEIE, calendarul de aderare a Republicii Moldova la UE este unul ambițios, cu obiectivul de a fi pregătită de aderare până în 2030.