Actualul legislativ a trecut prin mutații politice spectaculoase, funcționalitatea lui cunoscând trei etape de bază, potrivit unui studiu semanta de expertul IDIS Viitorul, citat de INFOTAG.

"Prima etapă este anul 2015, când activitatea legislativului s-a caracterizat printr-o instabilitate politică, care a afectat întregul proces politic și s-a resimțit pe fundalul furtului miliardului. A fost un an al căderilor de guvern, a guvernelor scurte sau interimare. Au fost două guverne instituite", notează Ion Tăbârță.

În opinia sa, odată cu căderea Guvernului Streleț, ca urmare a arestării liderului PLDM, Vlad Filat, s-a intrat în cea de a doua perioadă - cea de tranziție de la formula Alianței pentru Integrare Europeană la guvernarea solitară a PDM, datorită traseismului politic al deputaților de la PLDM și PCRM.

"Anul 2016 a fost unul al stabilizării politice. Guvernarea condusă de PDM, împreună a PL, a reușit să stabilizeze situația politică din Moldova și să restabilească parțial încrederea partenerilor de dezvoltare prin semnarea unui acord cu FMI. Însă în 2017, guvernarea în mod solitar a fost asumată de către PDM, care și-a majorat numărul de deputați în Parlament de la 19 la peste 40. După schimbarea de către PDM, împreună cu PSRM, a sistemului electoral, s-a început deteriorarea continuă a relațiilor Chișinăului cu UE, traiectoria politică aleasă de către guvernare provocând discuții privind evoluția democratică a Republicii Moldova", afirmă expertul.

Potrivit lui Ion Tăbârță, în 2017-2018, Parlamentul a luat o serie de decizii cu caracter politic contestate în societate, printre care el menționează modificarea sistemului electoral, contrar concluziilor Comisiei de la Veneția.

"Tot atunci au fost adoptate proiecte de legi care nu vin să aducă lumină în elucidarea delapidărilor din sistemul financiar-bancar și nu vin să lupte cu eradicarea corupției mari, ba din contra, pot duce la perpetuarea acestor fenomene. Aici ne putem referi la acordarea cetățeniei prin investiții, dar și la amendamentele fiscal-bugetare - amnistia fiscală și schimbarea politicii de impozitare".

Pe ultima sută de metri, actualul Parlament a mai adoptat o serie de legi menite să facă cât mai comode instituțiile statului în favoarea actualei guvernări, menționează el:

"Este vorba de organizarea referendumului în ziua alegerilor și inițiativa legislativă ca prima ședință a viitorului Parlament să fie condusă de actualul președinte al legislativului, și nu de decanul de vârstă, cum era până în prezent", a precizat el.

Ion Tăbârță constată că actualul Parlament a acumulat mai multe "bile negre" decât "albe": 

"O problemă majoră este că și-a redus din reprezentativitate ca urmare a traseismului politic, care a denaturat votul popular din 30 noiembrie 2014. Actualul Parlament a schimbat regulile jocului întregului proces politic cu scopul de "a-și netezi terenul" pentru a se menține la putere și după următoarele alegeri parlamentare. Încă o problemă este că actualul Parlament a votat o serie de legi politice contestate și economice netransparente, care provoacă multe semne de întrebare. Legile au înrăutățit relațiile cu partenerii de dezvoltare și pun la îndoială viitoarea traiectorie politică democratică a Republicii Moldova".

înconsecință, în opinia lui Ion Tăbârță, "următorul Legislativ, în funcție de culoarea politică a guvernării, fie va trebuie să facă o anumită regulă în mai multe decizii votate de actualul Parlament, fie va continua traiectoria actualilor aleși ai poporului".