Concluziile aparțin directorul centrului de Investigații Sociologice și Studii de Marketing „CBS-AXA”, Ion Jigău.

Datele preliminare ale recensământului din 2014,  publicate recent de către Biroul Național de Statistică, au stârnit un val de critici în rândul societății civile, credibilitatea acestora fiind considerată foarte scăzută dacă nu chiar nulă. Această abordare nu este împărtășită însă și de către sociologul Ion Jigău.

”Nu cred că recensământul trebuie declarat nul, oricum el oferă o anumită informație. Datele trebuie descurcate și de scos de acolo tot ce este valid. Informațiile  necesare pentru ministerul Economiei, cel de Finanțe în vederea construirii de politici pot fi extrase și dintr-un subeșantion care ar fi valid. Eu cred că recensământul poate fi salvat. Totuși s-au cheltuit niște bani, s-a făcut un lucru destul de mare” a declarat Ion Jigău.

Datele preliminare ale recensământtului din 2014 arată că populația în zonele rurale ar fi crescut cu 8 la sută în comparație cu recensământul precedent. Acest lucru poate fi explicat mai degrabă printr-o recenzare mai completă la sate în comparație cu exercitarea acestui exercițiu în orașe, decât printr-o creștere reală a numărului de locuitori în zonele rurale, a mai explicat pentru Radio Chișinău, Ion Jigău. În opinia sa, rezultatele apărute din surse necunoscute în presă, legate de limba vorbită în Republica Moldova și contestate de BNS, s-ar apropia de rezultatele observate în urma cercetărilor sociologice ale centrului de Investigații Sociologice și Studii de Marketing „CBS-AXA” suține Ion Jigău.

”Aș fi de acord cu cifrele că cei care afirmă că vorbesc româna sunt cam 40 la sută. În cercetările noastre între 30 și 40 la sută declară că vorbesc româna, dar este populația de peste 18 ani. Recensământul cuprinde toată populația, și deci cifra ar putea fi și valabilă, pentru că copiii învață în școli române” a menționat Ion Jigău.

În comparația cu recensământul precedent, strategia aprobată pentru cel din 2014 nu prevede ca în datele preliminare să fie oferite informații legate de limba vorbită sau etnie, a declarat pentru Radio Chișinău directorul BNS, Lucia Spoială.  Ea a firmă că aceste întrebări din chestionar abia se procesează.

”Noi am aprobat o strategie independentă pentru 2014. Aceasta nu prevedea ca în datele preliminare să fie prezentate inclusive și indicatorii etnie, limbă vorbită” a declarat Lucia Spoială.

BNS a difuzat la începutul acestei luni un comunicat cu datele preliminare privind recensământul din 2014 care cuprindea doar informații legate de numărul de locuitori și gospodării. În aceeași zi, un alt comunicat cu însemnele BNS și care conținea și date legate de etnie și limba vorbită a ajuns în presă. Ulterior, reprezentanții BNS au negat informațiile respective.