Declarația finală a conferinței începute luni la Geneva nu abordează subiectul sistemelor de arme letale autonome (SALA) decât în termeni destul de generali.

Documentul recunoaște principiile convenite începând cu 2019 cu privire la întâietatea dreptului internațional umanitar asupra tuturor sistemelor de arme, inclusiv SALA, sau faptul că umanitatea trebuie "în orice moment să își asume responsabilitatea" pentru utilizarea lor.

Declarația insistă, de asemenea, asupra faptului că această Convenție, care a permis deja progrese în ceea ce privește dispozitivele explozive improvizate, armele laser sau mine, rămâne forul adecvat pentru că "încearcă să găsească un echilibru între necesitatea militară și considerațiile umanitare".

Grupul de experți guvernamentali care a lucrat deja îndelung pe această temă se va reuni timp de zece zile în 2022.

Campania "Stop Killer Robots", care reunește aproape 180 de ONG-uri, și-a manifestat nemulțumirea față de rezultatul slab al conferinței și au arătat cu degetul către Statele Unite sau Rusia. Acest rezultat "este total insuficient" în ochii marii majorității a statelor, a societății civile și a opiniei publice internaționale, a declarat vineri seara reprezentantul campaniei în fața delegațiilor reunite la Palais des Nations. Acesta a apreciat că discuția va trebui să aibă loc în altă parte, probabil după modelul Convenției de la Ottawa privind interzicerea minelor antipersonal și să se înceapă cu un nucleu dur de țări, urmând apoi ca, treptat, alte state să fie convinse să se alăture.

În mod tradițional, rușii nu doresc să se simtă legați de obligații în avans, iar americanii și-au amintit vineri seara că preferința lor este pentru un text fără caracter obligatoriu.

Dezbaterile sunt cu atât mai dificile cu cât conceptul de arme autonome este vag și combină așa-numitele tehnologii cu dublă utilizare - civile și militare - precum inteligența artificială.

Deși există deja arme parțial autonome (de exemplu, momeli pe avioanele militare), sistemele cu adevărat autonome pe câmpul de luptă, capabile să lupte fără intervenție umană, sunt încă teoretice, potrivit opiniei majorității experților.

Adversarii acestui tip de arme, printre care se numără secretarul general al ONU, Antonio Guterres, CICR, gardian al Convențiilor de la Geneva care stau la baza dreptului internațional umanitar, precum și zeci de țări, nu vor să aștepte ca el să existe pentru a-l interzice.

Elveția, care a vorbit în numele multor țări, printre care Germania, Brazilia, Finlanda, Irlanda, Noua Zeelandă, Africa de Sud, Italia, Norvegia și Suedia, și-a exprimat dezamăgirea în fața progreselor limitate și și-a exprimat regretul că unele țări abuzează de regula consensului pentru a bloca procesul de negociere.

"Ceea ce munca noastră ne-a permis să înțelegem până acum este că sistemele de arme autonome nu pot fi folosite respectând dreptul internațional umanitar", a spus delegatul elvețian, care a avertizat că, în ritmul actual al progreselor în domeniu,"dezvoltarea tehnologică este probabil să depășească deliberările noastre".

Sursa: AGERPRES