„Aceste restricții inimaginabile asupra femeilor și fetelor nu numai că vor spori suferința tuturor afganilor, dar, mă tem, reprezintă un risc dincolo de granițele Afganistanului", scrie Volker Turk într-un comunicat, în care îi avertizează pe talibani: "Nicio țară nu se poate dezvolta - sau chiar supraviețui - din punct de vedere social și economic dacă jumătate din populația sa este exclusă''.

În decurs de doar câteva zile în ultima săptămână, talibanii, care au preluat puterea la Kabul la jumătatea lunii august 2021 și a căror autoritate nu este recunoscută de cea mai mare parte a comunității internaționale, au interzis femeilor și fetelor educația universitară și, din 24 decembrie, să lucreze pentru ONG-uri naționale sau internaționale. "Acest ultim decret al autorităților de facto va avea consecințe grave pentru femei și pentru întregul popor afgan", a declarat Înaltul Comisar.

"Interdicția impusă femeilor de a lucra în ONG-uri le va priva pe ele și pe familiile lor de veniturile lor și de dreptul lor de a contribui în mod pozitiv la dezvoltarea țării lor și la bunăstarea concetățenilor lor", a declarat Volker Turk, adăugându-și vocea unui val de condamnări din întreaga lume.

Multe ONG-uri depind de personalul feminin și nu vor putea funcționa fără ele. Luni, o jumătate de duzină din numărul mare de ONG-uri care operează în țară și-au suspendat activitățile, talibanii amenințând că vor retrage licențele organizațiilor care nu respectă decretul.

De exemplu, relatează EFE, ONG-ul elvețian pentru drepturile copilului Terres des Hommes se teme că nu va mai putea lucra cu cele aproximativ 100 de moașe pe care le are angajate în Afganistan. Într-un interviu acordat postului public de radio și televiziune elvețian, șeful operațiunilor Terres des Hommes, Claudio Rini, a declarat că 60 la sută din personalul său din Afganistan sunt femei și că acestea au o pregătire foarte specifică: moașe, medici și asistenți sociali, printre altele. În total, există 167 de angajate, dintre care aproximativ 100 sunt moașe, ceea ce ridică temeri că interzicerea muncii acestora ar putea avea consecințe dezastruoase pentru societate.

"Interdicția va submina în mod semnificativ, dacă nu chiar va distruge, capacitatea acestor ONG-uri de a furniza serviciile esențiale de care depind atât de mulți afgani vulnerabili", avertizează responsabilul ONU pentru drepturile omului, în condițiile în care mai mult de jumătate din populație - aproximativ 24 de milioane de persoane - depinde într-un fel sau altul de asistența umanitară.

În pofida promisiunilor lor de a fi mai flexibili, talibanii au revenit la interpretarea ultra-rigoristă a islamului care a marcat prima lor perioadă la putere (1996-2001). De când au revenit la guvernare în august 2021, măsurile liberticide s-au înmulțit, în special împotriva femeilor, care au fost excluse progresiv din viața publică și din colegii și licee.