Japonia este una dintre țările dezvoltate cel mai puțin primitoare din lume pentru solicitanții de azil. În 2016, ea a acceptat 28 de refugiați, în ciuda cererilor depuse de un număr record de 10.091 de persoane. 
     
Din 2008, Japonia a acordat azil unui număr limitat de persoane printr-o așa-numită schemă de reinstalare din terțe țări și a acceptat relocarea în total 152 de persoane, în cea mai mare parte etnici karen din Myanmar care locuiesc în tabere thailandeze și malaeziene. 
     
"Acest program este foarte limitat, aproximativ 20-30 de refugiați pe an", a declarat Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, într-o conferință de presă la Tokyo. "Am cerut guvernului să ia în considerare dacă ar putea fi extins", a adăugat el. 
     
Reticența Japoniei de a accepta refugiații reflectă o prudență mai mare față de imigrație într-o țară unde mulți se mândresc cu omogenitatea culturală și etnică. 
     
Aceasta a atras critici puternice din partea grupurilor internaționale pentru drepturile omului, intrând de asemenea în contradicție cu statutul tradițional al țării de donator internațional major pentru refugiați. 
     
Dar donațiile Japoniei către UNHCR s-au redus: în ultimul an, ea a fost al patrulea cel mai mare donator, cu 152 milioane de dolari, față de al doilea cel mai mare donator în urmă cu patru ani. 
     
"Contribuțiile guvernului către UNHCR au scăzut puțin în fiecare an începând din 2013", a notat Grandi. "Am cerut guvernului să ia în considerare că nevoile refugiaților și persoanelor strămutate sunt în creștere", a adăugat el. 
     
Peste două milioane de persoane au fugit de războaie sau persecuții în acest an, mărind numărul refugiaților din întreaga lume. La sfârșitul anului trecut, conform celor mai recente cifre disponibile, 17,2 milioane de refugiați se aflau sub mandatul UNHCR. 
     
Tokyo afirmă că mulți oameni cer azil în Japonia pentru a găsi de muncă, încurajați de accesul la permisele de muncă ce pot fi reînnoite pentru persoanele care solicită statutul de refugiat. 
     
Autoritățile nipone refuză în mod oficial lucrătorii migranți necalificați, chiar dacă îmbătrânirea populației afectează eforturile guvernului de a dezvolta economia după peste două decenii de creștere lentă și deflație. 
     
Ministerul Justiției, care supraveghează recunoașterea statutului de refugiat, examinează în prezent măsuri, inclusiv restricții privind permisele de muncă pentru solicitanții de azil, pentru a opri ceea ce consideră a fi "cererile" abuzive.

Sursa: Agerpres