De asemenea, au fost comise atacuri fără discernământ împotriva spitalelor, școlilor și altor infrastructuri, ceea ce este 'interzis prin dreptul național umanitar și ar putea constitui crime de război", a afirmat Bachelet într-un discurs susținut în fața Consiliului pentru drepturile omului al Națiunilor Unite.

Convenția privind munițiile cu dispersie, în vigoare din 2010, interzice utilizarea, dezvoltarea, fabricarea și achiziționarea acestui tip de armă din cauza impactului său nediscriminatoriu asupra civililor, deși țări precum Rusia, SUA sau China nu au ratificat-o încă.

Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, a afirmat Bachelet, pe care ea îl conduce, investighează de asemenea plângeri privind utilizarea unor astfel de arme și de către armata Ucrainei, țară care nici ea nu a aderat la convenția respectivă.

"Utilizarea în continuare a unor arme explozive cu impact extins în zonele populate ale Ucrainei provoacă o imensă îngrijorare", a subliniat fostul președinte chilian, care a subliniat că biroul său a confirmat moartea a cel puțin 1.189 de civili în conflict (inclusiv 108 copii), scrie Agerpres.

"Cifra reală este cu siguranță mult mai mare, întrucât în locuri de confruntare intensă, precum Mariupol și Volnovaha, este foarte greu să avem o imagine completă a situației", a indicat înaltul comisar ONU.

"Populația ucraineană pe ansamblu trăiește un coșmar în care milioane de oameni au fost forțați să-și părăsească locuințele, să se ascundă în subsoluri și adăposturi antiaeriene, în timp ce orașele lor sunt atacate și distruse", a rezumat Bachelet.

Biroul său a efectuat verificări cu privire la 77 de atacuri asupra unor instituții medicale, între care 50 de spitale, și a constatat o creștere semnificativă a ratei mortalității în rândul civililor în orașele aflate sub asediu, "probabil din cauza întreruperii serviciilor medicale, cuplată cu privațiunile și stresul războiului".

Bachelet a adăugat că biroul său investighează acuzații de strămutare forțată a civililor din orașul asediat Mariupol în Rusia sau în teritorii controlate de forțele proruse.

În zonele aflate sub control rusesc, "arestarea civililor care se exprimă public în sprijinul Ucrainei este o practică pe larg răspândită", a afirmat înaltul comisar, deși ea a indicat că s-au primit raportări privind asasinarea a cel puțin două persoane pentru exprimarea unor puncte de vedere proruse pe teritoriul controlat de Kiev.

Pe de altă parte, Bachelet și-a exprimat "profunda îngrijorare" în legătură cu relele tratamente la care par să fie expuși prizonierii de război de ambele părți, după cum arată unele videoclipuri publicate pe internet și alte surse deschise.

Înaltul comisar a semnalat că biroul său a primit plângeri de violență sexuală în cursul conflictului, inclusiv violuri, și a deplâns moartea a cel puțin șapte jurnaliști care acopereau mediatic războiul în Ucraina, în timp ce 22 de reporteri și activiști pentru drepturile omului sunt dați dispăruți.

De asemenea, Bachelet a denunțat în discursul său o amplificare a rusofobiei în diverse țări, subliniind totodată că în Ucraina "civilii trebuie protejați, iar celor care doresc să plece să li se permită trecere liberă", în timp ce prizonierii de război "trebuie tratați cu demnitate și respect".

"Îndemn Federația Rusă să dea curs apelului ferm al Adunării Generale a ONU și al Consiliului pentru Drepturile Omului și să își retragă imediat trupele de pe teritoriul ucrainean", a reiterat înaltul comisar.