Potrivit unui comunicat de presă care transmite poziția celor două organizații, îngrijorător este faptul că în decursul ultimului deceniu a sporit ponderea femeilor angajate care au fost supuse unor forme grave de manifestare a hărțuirii sexuale, cum ar fi cerința de a întreține relații sexuale cu promisiunea unei recompense, utilizarea amenințărilor sau aplicarea forței. Evoluția în timp a fenomenului arată că legislația în vigoare nu asigură mecanisme eficiente de prevenire și combatere a hărțuirii în relațiile de muncă și la locul de studii, fapt ce determină condiția vulnerabilă a persoanelor, în mod special a femeilor.

Spre regret, menționează cele două organizații, Republica Moldova nu are un cadru normativ comprehensiv și clar ce ar reglementa mecanisme de protecție împotriva hărțuirii sexuale, iar legislația în vigoare nu prescrie foarte clar atribuțiile instituțiilor abilitate prin lege pentru prevenirea hărțuirii sexuale și asistența victimelor. Referindu-se în particular la cazul de hărțuire sexuală din cadrul USMF, difuzat recent în mass-media, experții recomandă completarea Codului Educației cu prevederi ce vor obliga instituțiile de învățământ de orice nivel să adopte și să respecte procedura internă privind interzicerea discriminărilor după oricare criteriu și a hărțuirii sexuale în sistemul educațional.

Fiecare a cincea femeie angajată din Republica Moldova se confruntă cu unele forme subtile de hărțuire sexuală la locul de muncă, iar patru din 100 se confruntă cu forme grave de hărțuire. Totodată, circa 20% dintre femei au fost supuse amenințărilor sau solicitărilor de a întreține relații sexuale la locul de studii. În pofida incidenței mari a cazurilor de hărțuire sexuală, doar 15% dintre femei le-au declarat.