Acum 75 de ani, în urma celui mai distructiv și cu cea mai ridicată rată de mortalitate război din istoria omenirii, a intrat în vigoare Constituția Organizației Mondiale a Sănătății: un tratat între națiunile lumii, care recunoștea că sănătatea nu este doar un drept fundamental al omului, ci și un element indispensabil pentru pace și securitate.

Din același an sărbătorim la 7 aprilie Ziua Mondială a Sănătății, care în 2023 are sloganul: „Sănătate pentru toți”. În acest sens, OMS a lansat o campanie, ce va implica statele membre, partenerii și publicul, îndemnându-i să-și împărtășească poveștile despre ce înseamnă sănătatea pentru ei.

În ultimele șapte decenii și jumătate s-au înregistrat progrese extraordinare în protejarea oamenilor de boli, inclusiv eradicarea variolei, reducerea incidenței poliomielitei cu 99%, salvarea a milioane de vieți prin imunizarea copiilor, scăderea mortalității materne și asigurarea bunăstării pentru milioane de oameni.

„Istoria OMS demonstrează ce este posibil să reușim atunci când națiunile se unesc pentru un scop comun”, a spus Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Avem multe motive de mândrie, dar avem și mult de lucru pentru a realiza viziunea noastră fondatoare, acea de a asigura cel mai înalt standard de sănătate pentru toți oamenii. Continuăm să ne confruntăm cu mari inechități în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate, cu lacune majore în apărarea lumii împotriva urgențelor de sănătate și a amenințărilor reprezentate de produsele care dăunează sănătății și de criza climatică. Putem face față acestor provocări doar prin cooperare globală.”

În vederea depășirii provocărilor, OMS îndeamnă țările să ia măsuri urgente pentru a proteja, a susține și a extinde forța de muncă din domeniul sănătății ca prioritate strategică. Investițiile în educație, competențele și locurile de muncă decente în domeniul sănătății trebuie să fie prioritare pentru a răspunde creșterii rapide a cererii în domeniul sănătății și pentru a evita un deficit estimat de 10 milioane de lucrători din această sferă până în 2030, în primul rând, în țările cu venituri mici și medii, se arată în comunicatul WHO Country Office in Republic of Moldova.

De asemenea, OMS a anunțat recent un program global de educație privind îngrijirea de bază în situații de urgență, care vizează 25% dintre asistentele și moașele din 25 de țări cu venituri mici și medii, care se va desfășura până la sfârșitul anului 2025. Acest program, numit 25x25x25, va oferi asistentelor și moașelor abilitățile și competențele necesare pentru a contribui la salvarea de vieți și la reducerea dizabilităților.

În urma pandemiei de COVID-19, foaia de parcurs a OMS include o schimbare urgentă de paradigmă în direcția promovării sănătății și bunăstării și prevenirea bolilor, abordând cauzele lor fundamentale și creând condițiile necesare pentru ca sănătatea să prospere. OMS îndeamnă țările să asigure servicii de sănătate calitative, acordând prioritate asistenței medicale primare ca fundament al protecției medicale universale.

Pandemia de COVID-19 a arătat că protejarea sănătății este fundamentală pentru economia securitatea și stabilitatea societăților noastre. Învățând din cea mai gravă pandemie a istoriei recente, OMS este pregătită să sprijine țările lumii, negociind totodată un acord de pandemie, revizuirea Regulamentului internațional de sănătate și alte inițiative financiare, de guvernanță și operaționale pentru a pregăti lumea să facă față unor potențiale viitoare pandemii.

În ultimii cinci ani, OMS a investit în știință și sănătate digitală, creând o diviziune de cercetare științifică. Acest lucru se întâmplă în momentul în care știința este supusă unui atac susținut în fiecare zi. Țările trebuie să-și protejeze publicul de dezinformare. Viitorul sănătății depinde de cât de bine alimentăm sănătatea prin știință, cercetare, inovare, date, tehnologii digitale și parteneriate.