Așa-numita plasmă convalescentă, utilizată de mult timp pentru tratarea bolilor, a devenit cel mai recent subiect fierbinte politic în cursa pentru găsirea terapiilor pentru COVID-19.

Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) din Statele Unite a autorizat utilizarea terapiei după ce președintele Donald Trump a acuzat agenția că ar întârzia dezvoltarea vaccinurilor și terapiilor din motive politice.

Tehnica implică prelevarea plasmei bogate în anticorpi de la pacienți vindecați de COVID-19 și injectarea acesteia în corpurile celor care suferă de infecții grave active în speranța că se vor recupera mai repede.

Soumya Swaminathan, coordonatoare științifică a OMS, a amintit că doar câteva studii clinice asupra plasmei convalescente au produs rezultate, iar dovezile, cel puțin până în prezent, nu au fost suficient de convingătoare pentru ca acest tratament să fie susținut dincolo de utilizarea ca terapie experimentală.

În timp ce câteva studii clinice au demonstrat unele beneficii, a indicat ea, acestea au avut dimensiuni reduse, iar datele rezultate au fost, până în prezent, neconcludente.

''La acest moment, sunt dovezi de foarte slabă calitate'', a declarat Swaminathan în cadrul unei conferințe de presă. ''Așa că recomandăm ca plasma convalescentă să fie deocamdată o terapie experimentală, ce ar trebui evaluată în continuare în studii clinice randomizate bine concepute'', a adăugat ea.

Dovezile sunt contradictorii, notează Reuters. Un studiu, realizat în China, a demonstrat că plasma prelevată de la persoanele vindecate în urma infectării cu noul coronavirus nu a reușit să facă diferența în cazul pacienților spitalizați, în timp ce un altul, o analiză statistică, a constatat că aceasta poate reduce riscul de deces.

O provocare, a adăugat Swaminathan, o reprezintă variabilitatea plasmei, întrucât este prelevată de la mulți oameni diferiți, rezultând un produs care este mai puțin standardizat în comparație cu anticorpii monoclonali obținuți în laborator.

Bruce Aylward, consilier superior în cadrul OMS, a declarat că, dincolo de eficacitatea plasmei, există și potențiale riscuri privind siguranța, care trebuie verificate. ''Există o serie de efecte secundare", a spus Aylward, de la febră ușoară până la leziuni pulmonare grave sau suprasarcină cardiovasculară. ''Din acest motiv, rezultatele studiilor clinice sunt foarte importante'', a adăugat el.

Institutele Naționale de Sănătate (NIH) din Statele Unite au anunțat luna aceasta că vor fi direcționate câteva milioane de dolari către un studiu clinic de stadiu intermediar cu plasmă convalescentă.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat duminică seară autorizarea în regim de urgență a transfuziei de plasmă sangvină de la persoanele vindecate de COVID-19 la pacienți spitalizați. Potrivit cotidianului Washington Post, peste 70.000 de pacienți au primit deja o transfuzie de plasmă recoltată de la persoane convalescente. 

Sursa:Agerpres