Practicarea sportului, adoptarea unei diete mediteraneene, renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool, ținerea sub observație a diabetului și a colesterolului... în concluzie, un trai sănătos reduce riscurile demenței, potrivit OMS, care nu reușește însă să cuantifice această diminuare.

"Dovezile științifice colectate (...) confirmă ceea ce am bănuit de ceva timp, că ceea ce este benefic pentru inima noastră este, de asemenea, benefic pentru creierul nostru", a punctat directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un comunicat.

OMS estimează că, din totalul populației, un procent cuprins între 5% și 8% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani suferă, la un moment dat, de demență.

Demența constituie o problemă de sănătate publică care progresează rapid, în contextul îmbătrânirii populației, și care afectează circa 50 de milioane de persoane pe plan global.

Potrivit previziunilor, acest număr ar urma să se tripleze până în 2050, când demența va afecta 152 de milioane de persoane, a avertizat OMS.

Boala Alzheimer reprezintă cea mai frecventă cauză a declanșării demenței și va sta la baza a 60% până la 70% dintre cazuri, potrivit agenției ONU.

Vârsta constituie principalul factor de risc al declinului cognitiv, dar demența ''nu este o consecință naturală sau inevitabilă a bătrâneții'', subliniază OMS.

"Știm că există factori de risc în cazul demenței pe care îi putem modifica", a explicat Neerja Chowdhary, din cadrul departamentului de sănătate mintală a OMS, într-o conferință de presă.

Mai multe studii recente au pus în evidență o legătură între dezvoltarea tulburărilor cognitive și a demenței și factorii de risc legați de stilul de viață cum ar fi sedentarismul, tabagismul, regimurile alimentare dezechilibrate și consumul exagerat de alcool, arată această agenție specializată a ONU.

Anumite tulburări, precum hipertensiunea, diabetul, hipercolesterolemia, obezitatea și depresia, sunt asociate cu un risc crescut de demență. Alți factori de risc care pot fi evitați sunt ''izolarea socială și inactivitatea cognitivă'', punctează OMS.

OMS face apel la punerea în aplicare a unei strategii publice pentru prevenirea acestei afecțiuni.

Circa 60% dintre persoanele care suferă de demență trăiesc în țări cu venituri mici sau medii, dar ''aceste țări sunt cel mai puțin pregătite pentru a face față acestei probleme în creștere'', a arătat Chowdhary.

Demența presupune costuri suplimentare pentru familii, dar și pentru guverne, precum și o scădere în productivitate pentru economii, potrivit OMS.

În 2015, costul social global al demenței a fost estimat la 818 miliarde de dolari pe plan global, echivalentul a 1,1% din Produsul Intern Brut (PIB). Aceste costuri ar urma să se ridice la 2.000 de miliarde de dolari în 2050.

Sursa:Agerpres