Potrivit unui discurs postat online de partidul de guvernământ, Visul Georgian, Bidzina Ivanișvili, care a fondat acest partid în 2012, a spus că revine în politică din cauza situației geopolitice "complicate" și a ceea ce spune el că este eșecul opoziției de a trage guvernul la răspundere, mai menționează news.ro.

Se știe în general că Ivanișvili este cel care trage sforile în guvern, în ciuda faptului că nu a avut nicio funcție oficială de când a demisionat din funcția de prim-ministru în 2013.

În discursul său de sâmbătă, el a declarat că se află în contact regulat cu conducerea Georgiei și a sugerat că va avea un rol activ în campania electorală în calitate de președinte de onoare al partidului Visul Georgian pe care l-a fondat.

Partidele de opoziție îl acuză de mult timp pe Ivanișvili, care a făcut avere în Rusia în anii 1990, de loialitate față de Moscova, care încă mai consideră Caucazul de Sud ca fiind în sfera sa de influență.

Rusia este totuși nepopulară în rândul georgienilor obișnuiți, după ce a sprijinit separatiștii înarmați din regiunile separatiste proruse Abhazia și Osetia de Sud, în anii 1990 și din nou în 2008.

Atât Visul Georgian, cât și Ivanișvili neagă orientarea către Rusia și spun că sunt în favoarea aderării la Uniunea Europeană și la alianța militară NATO condusă de SUA.

Georgia, guvernată de partidul lui Ivanișvili, dar care are un șef al statului prooccidental, în persoana președintei Salome Zurabișvili, și-a atins luna trecută obiectivul de lungă durată de a obține statutul de candidat oficial la UE, chiar dacă Bruxelles-ul și-a reafirmat cererea de "dezoligarhizare" a politicii georgiene, o expresie despre care se crede în general că se referă la Ivanișvili.

În ultimii ani, guvernul a fost, de asemenea, acuzat de tendințe autoritare. În martie anul trecut, a încercat să adopte un proiect de lege care sancționează așa-numiții "agenți străini", despre care criticii au spus că seamănă cu o lege pe care Kremlinul a folosit-o pentru a zdrobi disidența în Rusia. Intenția guvernului de a adopta această lege a declanșat ample proteste la Tbilisi, susținute de președinta Salome Zurabișvili, iar în cele din urmă guvernul a fost nevoit să renunțe la proiect.