Olga Karach, Our House: „În Belarus, Aleksandr Lukașenko își construiește un fel Gulag, într-o variantă mai simplă, dar cu elemente de sclavie”

  • 29 Iunie 09:18
Olga Karach, Our House: „În Belarus, Aleksandr Lukașenko își construiește un fel Gulag, într-o variantă mai simplă, dar cu elemente de sclavie”

În Belarus, situația drepturilor omului este teribilă. Oamenii se tem pentru viața lor și pentru că ar putea nimeri după gratii fără motiv sau s-ar putea pomeni că le sunt luați copii din familie. În închisori, situația este la fel de gravă, cu violențe psihologice și fizice care se pot termina cu moartea. Există și niște forme de tortură foarte specifice, ca cele folosite de ofițerii NKVD în anii 40 ai secolului trecut în raport cu oamenii arestați. Sunt câteva dintre concluziile triste pe care le face directoarea organizației pentru apărarea drepturilor omului „Our House” din Belarus, Olga Karach. Într-un interviu pentru Radio Chișinău, ea spune că în Belarus, Aleksandr Lukașenko își construiește un Gulag, într-o variantă mai lejeră, dar cu elemente de sclavie. Țara este într-o profundă criză economică, iar fuga bielorușilor din țară prin păduri a devenit o adevărată afacere pentru contrabandiști.

„Am văzut oameni care fost deținuți în închisorile KGB, acei oameni au fost distruși mental acolo”

Doamnă Olga Karach, cum ați caracteriza situația drepturilor omului în Belarus?

Situația este cu adevărat teribilă, pentru că represiunile sunt în creștere și avem multe represiuni absurde, când oamenii sunt supuși unor rele tratamente, doar de exemplu, pentru că poartă haine de culoare roșie și albă. Aș vrea să mă refer la unele aspecte foarte importante ale represiunilor. Întâi de toate, în închisori există acte incredibile de tortură. Avem, din păcate și foarte multe decese cauzate de tortură, inclusiv cazul lui Vitold Ashurak, care a murit în colonie, pe 21 mai și avem informații care demonstrează că a fost omorât și că moartea lui a fost cauzată de tortură. Corpul lui mutilat a fost transmis rudelor, existau multe semne de violență pe corp și era imposibil de explicat proveniența lor. Avem cazuri de suicid în rândul oamenilor după ce au fost torturați în detenție. În continuare, situația violurilor în închisori este încă puțin cunoscută. După 9 august, mulți oameni care au fost arestați în timpul protestelor pașnice au fost violați. Și vă puteți imagina că în societatea noastră acest subiect este un mare tabu, în special pentru bărbați. Și în același timp, ca victime ale agresiunii sexuale, pentru acești oameni este complicat să vorbească public despre ce li s-a întâmplat. Dacă ei încearcă să vorbească despre asta, sunt supuși presiunii publice și pot ajunge la închisoare din nou. Desigur, mulți oameni au fost bătuți în închisoare, dar aceasta este deja o rutină. Există și niște forme de tortură foarte specifice în raport cu oamenii arestați, ca cele folosite de ofițerii NKVD în anii 40 ai secolului trecut.

„În închisorile din Belarus, sunt folosite culori diferite pentru prizonieri diferiți, ca în lagărele fasciste”

La ce tratamente sunt supuși deținuții politici în Belarus, ce știți despre soarta lor?

În Belarus avem culori diferite pentru prizonieri diferiți, ca în lagărele fasciste. Culoarea galbenă este pentru prizonierii politici și vă puteți să vă imaginați ce înseamnă să fie folosită în închisoare această nuanță pentru a marca prizonieri politici. Gardienii din închisori utilizează culoarea verde pentru adolescenți incriminați cu articolul 328, adică acuzați de trafic de droguri. Culoarea roșie este pentru a marca prizonierii care prezintă riscuri de sinucidere sau care ar putea fugi. Culoarea albă este pentru prizonierii obișnuiți. E interesant cum regimul din Belarus încearcă să folosească ideologia și sloganurile naziste. De asemenea, chiar de la începutul pandemiei de COVID-19, cel mai important ideolog al lui Lukașenko a spus că COVID-19 este un virus foarte util pentru Belarus, deoarece „națiunea trebuie să fie curățată de oameni bolnavi și bătrâni”. A fost un scandal public pe marginea acestui subiect, pentru că oamenii au fost foarte speriați.

În închisorile din Belarus sunt și multe femei, deținute pentru faptul că au participat la acțiuni pașnice de protest, manifestându-și nemulțumirea față de ceea ce se întâmplă la Minsk. Care este soarta femeilor belaruse în închisori?

Avem represiuni gender clare în Belarus. Cred că în primul rând trebuie să vorbim despre scoaterea copiilor din familie. Există așa-numitul decret nr.18, care stipulează că orice copil poate fi scos din familie fără motiv. Forțele de ordine folosesc acest decret în scopuri politice. Chiar procurorul general al Belarusului a spus că peste 300 de copii ale femeilor din Belarus care au participat proteste pașnice vor fi scoși din familii, doar pentru că mamele lor au fost parte a acestor acțiuni. Tortura și bătaia aplicate de forțele securitate sunt violențe fizice tipice. De asemenea, o altă formă de tortură este faptul că femeilor nu li se acordă îngrijire medicală chiar dacă au nevoie de asta, în special după violențele fizice. Dacă femeile au nevoie de medicamente, de obicei nu le primesc. O altă formă de tortură este exprimată prin faptul că femeile nu primesc nici articolele necesare de igienă. Este tipic pentru femeile deținute politice din Belarus ca să nu poată accesa articole de igienă. De exemplu, colega mea a fost deținută pentru 16 zile și la începutul detenției sale, ofițerul a mers în celula ei și invocând motivul profilaxiei pentru COVID-19, a folosit clor și i-a stropit toate hainele. Ea era îmbrăcată doar în blugi și tricou, haine care au fost distruse de această substanță. Imaginați-vă că timp de 16 zile, poliția blocat posibilitatea de a primi orice colete din afară: niciun fel de haine, nici elemente de igienă și nu i-a fost permis să facă duș. În astfel de situații te simți ca un vagabond: colega mea a purtat aceiași pantaloni timp de 16 zile. Desigur, nu este cum ai și fi bătut, dar este o umilință profundă. Deoarece, de cele mai multe ori, femeile care sunt în închisoare au un statut social foarte înalt, fie sunt manageri, regizoare de film documentar, lucrătoare din domeniul cultural, IT-iste. Sunt femei foarte bine educate și pentru ele, să reziste în închisoare fără igienă elementară, de exemplu, este foarte complicat.

„Există și niște forme de tortură foarte specifice, în raport cu oamenii arestați, ca cele folosite de ofițerii NKVD în anii 40 ai secolului trecut”

Cum rezistă oamenii în aceste condiții?

Este o întrebare interesantă. Pentru că așa cum vă spuneam și mai devreme, avem și unele cazuri de sinucidere după detenție. Avem cazuri când oamenii se autoincendiază lângă stațiile de poliție. În opinia mea, motivele nu sunt legate doar de starea lor de după detenție, dar cred că este ceva foarte tipic pentru oamenii care au fost violați să folosească flăcările pentru a se sinucide. Dacă vorbim despre supraviețuire, desigur oamenilor din Belarus le este foarte frică și sunt stresați pentru că ei nu știu ce se va întâmpla. În Belarus, tu nu-ți controlezi viața, nu-ți poți planifica propria viața. Poți să pleci la magazin și să nu te mai întorci în următoarele 15 zile. În Belarus asta i se poate întâmpla oricui. Sănătatea mentală îți este afectată foarte puternic. Dacă vorbim despre situația din Belarus, eu aș vrea să o compar situația cu violența domestică. Deoarece nu este vorba pur și simplu despre o luptă clasică între ideologii diferite, ori o luptă politică între diferiți actori politici, este o luptă specifică între un abuzator de stat foarte puternic, Aleksandr Lukașenko, forțele sale de ordine și victimele abuzului. După astfel de represiuni lungi și sistematice, vedem probleme grave de sănătate mentală în rândul oamenilor.

„Nu este vorba pur și simplu despre o luptă clasică între ideologii diferite, ori o luptă politică între diferiți actori politici, este o luptă specifică între un abuzator de stat foarte puternic, Aleksandr Lukașenko, forțele sale de ordine și victimele abuzului”

Și oamenii din Belarus, ce cred ei despre viitorul țării lor?

Pe de  o parte, avem speranțe mari că Lukașenko va pleca, noi vrem să vedem Belarus o țară democratică și civilizată, poate o țară pro-Vest, dar pe de altă parte vedem că Lukașenko poate să supraviețuiască, grație suportului oferit de Vladimir Putin. E vorba de sprijin informațional, politic. Există două scenarii negative vehiculate frecvent. Un scenariu e că Belarusul poate ajunge un stat eșuat: un fel de Donbass în Belarus, pentru că așa pare, cu multe forțe militare, cu grupuri de oameni care poartă cagule pe cap, oameni despre care nu știi nimic, dar cu un caracter sadic incredibil. Dacă de exemplu poliția sau KGB-ul îți percheziționează casă, îți fură pur și simplu banii și asta nu apare în protocol. Al doilea scenariu este că Belarusul își poate pierde independența politică și devine parte a Rusiei. Pentru Vladimir Putin este foarte clar că Lukașenko nu poate salva singur puterea. Și mulți experți ruși au început să vorbească despre ideea de a include Belarus în componența Federației Ruse. Și acest scenariu este posibil.

Din acest motiv, belarușii au început să folosească diferite metode pentru a se proteja. Pentru că în Belarus poți fi răpit tu, pot fi răpite rudele tale și apoi le poți regăsi în închisoare, condamnate pentru 5-7 ani, știind că nu au făcut nimic rău. Oamenii au devenit mai radicali și înțeleg foarte bine că trebuie să-și protejeze mult mai bine familiile, în contextul acestor violențe brutale.

„În Belarus, Lukașenko a început să construiască un fel de Gulag, bineînțeles, că acum este o versiune mai lejeră a Gulagului, dar există un fel de sclavie”

Mai sunt oameni în Belarus, care cred în acest regim al lui Lukașenko? Din păcate am întâlnit și aici unii oameni care cred în acest regim și vorbesc despre așa-zisul model economic al Minskului?

În Belarus, propaganda de stat vorbește mereu despre un așa-zis miracol economic, ceea ce desigur este fals. Fără sprijin financiar extern, Belarusul nu poate supraviețui. Țara este acum într-o criză economică profundă. De fapt, este foarte important să spunem că în Belarus, Lukașenko a început să construiască un fel de Gulag, bineînțeles, că acum este o versiune mai lejeră a Gulagului, dar există un fel de sclavie. De exemplu, prizonierii belaruși lucrează din greu în companiile afiliate lui Lukașenko, dar în același timp nu primesc niciun fel de asistență medicală și au un salariu de cinci euro pe luni, iar uneori un euro pe lună. Vă dați seama că este foarte, foarte puțin. Astfel Lukașenko fabrică diverse produse, pe care le vinde în 21 de state în lume și primește o groază de bani pentru aceste afaceri. Regimul lui Lukașenko și apropiații acestuia ar vrea să continue și chiar să dezvolte astfel de afaceri.

Situația din Belarus a devenit subiect de discuție din nou, după ce avionul jurnalistului Roman Protasevich a fost deturnat, pentru a-l aresta. Am văzut cât de mult s-a schimbat atitudinea jurnalistului față de Lukașenko, ce credeți că i s-a întâmplat? Ce l-ar fi putut face să-și schimbe radical opinia?

În opinia mea, în închisoarea KGB în care a fost deținut Roman Protasevich sunt psihologi foarte buni, foarte profesioniști. Cred că el a fost supus mai mult unor presiuni psihologice decât fizice. Am văzut oameni care fost deținuți în închisorile KGB, acei oameni au fost distruși mental acolo. Aș vrea să spun și câte ceva despre iubita sa, Sofia Sapega, care a fost cumva invizibilă. Ea este o fată foarte curajoasă și foarte activă. Sofia a fost editor la canalul de Telegram „Black Book”, care conținea date despre membri ai forțelor militare care au întreprins acțiuni agresive în raport cu manifestanții pașnici din Belarus.

În aceste condiții de teroare în care trăiesc, se mai gândesc oamenii din Belarus să protesteze?

Pe oamenii îi afectează aceste represiuni absurde, ca și întreaga situație. Nu mai avem acele proteste masive, oamenilor le este cu adevărat frică(...)Dar pe de altă parte, este imposibil să trăiești în astfel de condiții așteptând să-ți intre noaptea în casă oameni cu cagule pe cap. E ca-n secolul trecut.

Ce ar putea face UE și comunitatea internațională pentru a-i ajuta pe oamenii din Belarus?

În primul  rând, Uniunea Europeană ar trebui să se aștepte la un flux de migrație ilegală masivă din Belarus. Numărul oamenilor care încearcă să fugă din Belarus este în creștere. UE ar trebui să pregătească pentru această situație, să pregătească anumite programe pentru refugiații belaruși.

În al doilea rând, mulți lideri infracționali internaționali se află acum în Belarus, care fac trafic de droguri, își spală banii în banii făcând contrabandă, vânzând arme ilegale. Există multe riscuri la granița cu UE. De exemplu, un apropiat de-al lui Lukașenko a spus că se pregătește un fel de operațiune specială, pe teritoriile Poloniei și Lituaniei pentru a răpi lideri ai opoziției belaruse și a-i aduce la Minsk.

„Este imposibil să trăiești în astfel de condiții așteptând să-ți intre noaptea în casă oameni cu cagule pe cap. E ca-n secolul trecut”

Cât de complicat este pentru belaruși să fugă din țară în căutarea unei vieți pe care să o trăiască fără frică?

Mulți oameni fug ilegal din Belarus, prin păduri, pentru că sunt închise granițele, până și cele cu Ucraina. Belarușii mai pot merge în Rusia, dar și așa este complicat. Este și o nouă afaceri pentru contrabandiștii, e o chestiune de bani. La început, acești contrabandiști scoteau din țară prin păduri o singură persoană, apoi au făcut grupuri de câte șase persoane care doreau să fugă din Belarus, acum sunt grupuri de 40-50 de persoane. Deci, seamănă cu un grup de excursioniști mai mult, decât cu oameni care vor să fugă din țară. Acum fug și belaruși, și sirieni, și irakieni și srilankezi.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Cadre sonore cu Andrei Mîțu
Meteo Chișinău
23,29
Ploaie ușoară
Umiditate:85 %
Vint:2,06 m/s
Tue
22
Wed
23
Thu
25
Fri
25
Sat
22

Curs oficial BNM 02 August 2021

MDL RATĂ TREND
EUR 21.2731 -0.0101
USD 17.8788 -0.0446
RON 4.3236 -0.0006
UAH 0.6664 -0.0004
RUB 0.2451 0.0001
Arhivă Radio Chișinău