Invazia Rusiei în Ucraina a încălcat ordinea de după cel de-al Doilea Război Mondial și forțează Europa să își consolideze strategia de apărare, a declarat Scholz într-o declarație acordată presei, alături de prim-miniștrii Suediei și Finlandei, Magdalena Andersson și Sanna Marin, transmite DIGI24.

De la invazia Rusiei în Ucraina, pe care Rusia o descrie ca fiind o „operațiune militară specială”, Finlanda și Suedia au luat în considerare posibilitatea de a solicita aderarea la alianța militară occidentală NATO, ceea ce ar marca o schimbare majoră de politică pentru regiunea nordică.

„Nimeni nu poate presupune că președintele și guvernul rus nu vor încălca și în alte ocazii dreptul internațional prin violență”, a declarat Scholz.

Într-un interviu separat acordat revistei Stern, Scholz a spus că politica președintelui rus Vladimir Putin este imperialistă și că acesta consideră țările vecine ca fiind curtea din spate a Rusiei.  „Vrea să își extindă teritoriul și să împingă granițele cu violență”, a precizat șeful guvernului de la Berlin.

„El încearcă cu disperare să restabilească vechea semnificație a Rusiei într-o lume care s-a schimbat”, a adăugat cancelarul german.

Putin pare să dorească să captureze o parte din estul și sudul Ucrainei, stabilind acolo o nouă linie de contact care ar avea ca rezultat o încetare a focului, a mai precizat Scholz.

„Aceasta nu va fi o soluție durabilă”, a spus el. „Putin trebuie să încheie un acord de pace cu Ucraina”.

La rândul său, premierul finlandez Sanna Marin a spus că Finlanda are capacități de apărare credibile și o voință puternică de a se apăra. „Am menținut o armată militară puternică și modernă, capabilă să opereze și gata să acționeze împreună cu NATO”, a declarat aceasta. 

Este de așteptat ca Suedia și Finlanda să ia o decizie finală despre aderarea la NATO în următoarele săptămâni.

În urmă cu câteva săptămâni, administrația Vladimir Putin a transmis avertismente Suediei și Finlandei referitoare la efectele eventualei integrări în Alianța Nord-Atlantică, după cum afirma Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova.

„Noi am emis toate avertismentele, atât public, cât și prin canale bilaterale. Suedia și Finlanda cunosc aceste lucruri, nu vor trebui să fie surprinse de nimic, au fost informate despre tot, la ce vor conduce aceste decizii”, a declarat Maria Zaharova la postul Russia-24.

Cu câteva zile înainte, purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susținea că extinderea NATO nu va aduce mai multă stabilitate în Europa. 

Pe de altă parte, Statele Unite au transmis pe 15 aprilie că nu ar fi îngrijorate de faptul că o extindere a NATO ar face altceva decât să promoveze stabilitatea în Europa.

Înaintea invaziei militare, Moscova a criticat vehement intenția Ucrainei de a deveni membră NATO și a cerut garanții de securitate din partea Alianței Nord-Atlantice. NATO argumentează că nu are intenții ofensive, ci doar o strategie defensivă.

NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte și din Uniunea Europeană. Țările membre ale UE care nu au aderat la Alianța Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta și Suedia. 

În luna iunie este programat un summit NATO la Madrid, care va avea ca scop consolidarea coeziunii în cadrul Alianței și revizuirea conceptului său strategic pentru a face față provocărilor în materie de securitate.