„NATO trebuie să dea un răspuns militar la atacul cibernetic rus îndreptat împotriva republicilor baltice”, a declarat Ilves într-un interviu pentru The Times, citat de agenția de presă ucraineană.

„Să dobori o țară cu ajutorul unui atac cibernetic este foarte greu, însă posibil. Dacă acest lucru se va întâmpla, va deveni el oare un motiv pentru aplicarea articolului cinci din statutul NATO?”, se întreabă Ilves.

Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic prevede că un atac militar la adresa unuia dintre membrii NATO va fi considerat un atac asupra întregii Alianțe.

În interviu, președintele Estoniei îi critică, de asemenea, pe „idioții utili”, susținători ai președintelui rus Vladimir Putin, precum sunt Grecia, Italia, Ungaria și Cipru, țări care insistă asupra îmblânzirii sancțiunilor la adresa Federației Ruse. Ilves s-a declarat convins că în acest fel țările aduc prejudicii „unității blocului”.

Șeful statului estonian a subliniat că orice anulare a sancțiunilor împotriva Moscovei trebuie să fie condiționată nu doar de încetarea focului în Ucraina, ci și de schimbarea radicală a politicii lui Putin. „El (Putin) poate să înceteze să împuște oameni. Însă el e în continuare acolo și continuă să-și impună ocupația asupra teritoriului (ucrainean)”, a spus Ilves.

Potrivit Unian, unii politicieni din UE au fost iritați de afirmațiile vehemente ale președintelui estonian și l-au întrebat: „Și atunci ce vreți să faceți: să bombardați Rusia?”. Ilves, a cărui țară are o populație de 1,3 milioane de locuitori și o armată de 6.000 de persoane, și-a liniștit criticii: „Nu am nicio dorință să bombardez Rusia”.