Prin urmare, organizația internațională încurajează țările "să-și dubleze eforturile de combatere" a acestui fenomen, în special prin limitarea promovării alcoolului către copii și prin încurajarea unor prețuri mai mari la aceste produse.

"Speranța de viață va fi cu aproape un an (0,9) mai mică în următorii 30 de ani din cauza bolilor și a rănilor" cauzate de "consumul nociv de alcool", calculează organizația în acest raport, care acoperă 52 de țări din OCDE, Uniunea Europeană și Grupul celor 20 (G20).

Cele opt țări cele mai afectate se găsesc în Europa Centrală și de Est, cu o speranță de viață mai mică cu 1,4 până la 1,8 ani, Lituania, Rusia și Polonia situându-se în fruntea clasamentului.

Franța se situează chiar peste medie, în timp ce Turcia și Israelul par să fie cel mai puțin afectate.

Nu există un nivel de consum de alcool recunoscut științific ca fiind sigur pentru sănătate. În cadrul acestui raport, OCDE definește "consumul nociv de alcool" ca depășind "pragul de risc mimim" stabilit la "mai mult de un pahar de alcool pe zi în cazul femeilor și 1,5 pahare pe zi în rândul bărbaților".

Rezultatele sunt obținute prin compararea speranței de viață în 2050 dacă obiceiurile de consum actuale persistă cu un scenariu în care consumul nu ar depăși acest "prag de risc minim".

Datele din acest raport sunt anterioare pandemiei de COVID-19.

Potrivit unui sondaj realizat în perioada mai-iunie 2020 în 11 țări, 42% dintre persoanele chestionate au declarat că nu și-au schimbat obiceiurile în ceea ce privește consumul de alcool, 36% afirmă că l-au crescut, în timp ce doar 22% spun că l-au redus.

"Femeile, părinții cu copii mici, cei cu venituri mari și cei cu simptome de depresie și anxietate" sunt cei care "au raportat cele mai mari creșteri ale consumului de alcool", se arată în raportul OCDE.