Odată cu Soborul Maicii Domnului are loc și pomenirea sfântului și dreptului Iosif logodnicul.

„A fost fiul lui Iacov din neamul lui David. Era de meserie tâmplar și a fost logodnicul Fecioarei Maria. Conform tradiției ortodoxe, Iosif era deja bătrân în momentul logodnei sale cu cea fără prihană, fiind rânduit spre purtarea de grijă a Pruncului sfânt, ca tutore și părinte legal. A aflat de la înger, în somn, adevărul despre nașterea Mariei, fiindu-i descoperită și identitatea Celui ce avea să vină în lume. În vremea în care Pruncul – vestit de stea și preamărit de magi – era căutat de soldații lui Irod, spre a fi ucis, Sfântul Iosif se va refugia împreună cu micul Iisus și cu Fecioara Maria în Egipt, urmând îndemnul îngerului (Dicționarul, p. 158)”, explică  cercetătorul etnografic Sorin Mazilescu.

Obiceiuri în a doua zi de Crăciun

În a doua zi de Crăciun, finii se duc cu colac la naș. Colacul constă în șapte pâini, un cocoș sau alte orătănii, două-trei sticle cu țuică și vin, o coastă de porc, doi-trei trandafiri (cârnați) și alte mărunțișuri, după cum explica preotul folclorist Teodor Bălășel în lucrarea sa „Șezătoarea“.

„Când ajung acolo, finul sărută mâna nașii și a nașului și, când acesta din urmă ia desagii din spatele finului, îi adresează cuvintele: <<De la noi puțin, de la Dumnezeu mult>>. Pe urmă se așează la masă, petrecând până seara, venind acasă cu căciula pe nas, ca de la naș”, se mai arată în volumul citat. 

Superstiții legate de vreme și de măritiș

În lumea satului românesc, de a doua zi de Crăciun sunt legate mai multe credințe și superstiții.

„De la Crăciun până la Bobotează, unde sunt fete mari în casă nu se toarce, căci nu se vor mărita nici anul viitor (CRP, 1944, p. 74)”, arată Sorin Mazilescu.

Și în funcție de cum este vremea la Soborul Maicii Domnului, se face prognoza pentru anul care vine.

„Dacă a doua zi de Crăciun va bate vântul, atunci toamna va fi ploioasă și vânturoasă  Zilele de la Craciun până la Anul Nou hotărăsc soarta anului: cum e atunci așa e întreg anul”, explică Sorin Mazilescu, care îl citează pe celebrul cercetător și folclorist Traian Gherman.

În a doua zi de Crăciun este prăznuit și Cuviosul Nicodim de la Tismana

Cuviosul Nicodim de la Tismana, de neam slav, născut și crescut în buna credință, după ce a primit sfântul și îngerescul chip al călugăriei și darul preoției, a pustnicit prin multe și bogate locuri.

„Și venind în părțile țării românești, multe trude și osteneli sufletești a avut. Prin descoperire dumnezeiască s-a dus la locul ce se numește Tismana, unde din voia lui Dumnezeu, prin ale sale trude și osteneli, a zidit și acolo jertfelnic lui Dumnezeu și locaș de viață de obște pentru mulți călugări. Sfântul luând de la Dumnezeu dar de facere de minuni și putere asupra duhurilor necurate, a făcut multe și nenumărate minuni, cât a trăit în viață, izgonind diavolii din oamenii și tămăduind toată boala și toată neputința”, se arată în volumul „Viețile sfinților”, publicat de Editura Episcopiei Romanului și Hușilor.