O echipă de oameni de știință din Australia a utilizat o enzimă care se leagă de ARN-ul virusului și degradează zona genomului de care acesta are nevoie pentru a se replica în interiorul celulelor, împiedicându-l astfel să se înmulțească și să infecteze alte celule.

În urma acestor rezultate in vitro, publicate în jurnalul științific Nature Communications, cercetătorii speră să înceapă în curând studiile pe animale.

Tehnologia "foarfecelor moleculare" Crispr a revoluționat manipularea genomului prin precizia și ușurința cu care poate fi utilizată, comparativ cu instrumentele anterioare. Ea permite tăierea panglicii ADN sau ARN într-o anumită zonă și modificarea codului genetic din interiorul celulei.

Aplicarea sa a demonstrat rezultate promițătoare în eliminarea mutațiilor genetice ce conduc la dezvoltarea cancerelor la copii și sunt în curs studii clinice pentru tratamentul altor tipuri de cancer și a bolilor genetice rare, printre care anemia falciformă, beta talasemia și o afecțiune ce provoacă orbire. 

În cadrul studiului publicat marți, cercetătorii au adaptat acest instrument pentru a recunoaște Sars-CoV-2, virusul responsabil pentru COVID-19, a explicat pentru AFP autoarea principală, Sharon Lewin, de la Institutul Peter Doherty pentru Infecții și Imunitate din Melbourne.

"Odată ce virusul este recunoscut, enzima Crispr este activată și taie virusul în bucăți", a continuat ea.

De asemenea, tehnica s-a dovedit eficientă pentru stoparea replicării virale în eșantioane de virus ce aparțineau variantei Alpha, care a apărut în Anglia la sfârșitul anului 2020.

Mai multe vaccinuri eficiente împotriva COVID-19 sunt deja pe piață, însă sunt disponibile puține tratamente, iar acestea au o eficiență parțială.

"Avem în continuare nevoie de un tratament mai bun pentru persoanele spitalizate din cauza COVID. Posibilitățile actuale (tratamentele medicamentoase disponibile - n.a.) sunt limitate și, în cel mai bun caz, reduc riscul de deces cu doar 30%", a subliniat Sharon Lewin.

Vor mai trece, însă, "ani, nu luni" până când tehnica Crispr se va traduce în tratamente pe scară largă, a atras atenția directoarea Institutului Doherty.

Tehnologia "foarfecelor moleculare" ar putea fi totuși utilă în lupta împotriva COVID-19, speră ea, ajutând "într-o zi" la dezvoltarea "unui medicament antiviral oral, accesibil și netoxic".

Această cercetare deschide, de asemenea, calea către tratamentul altor boli virale, "inclusiv gripa, Ebola și, posibil, HIV", a precizat Mohamed Fareh de la institutul australian de cercetare în oncologie Peter MacCallum Cancer Centre, coautor al studiului.

Sursa: AGERPRES