Această descoperire sugerează că oceanul sărat de sub suprafața înghețată a satelitului Europa ar putea semăna din punct de vedere chimic cu oceanele de pe Terra mai mult decât au crezut în trecut oamenii de știință, reprezentând astfel o provocare pentru deceniile de supoziții lansate pe seama compoziției oceanului de pe Europa.

Survolările realizate de sondele spațiale Voyager și Galileo lansate de NASA i-au făcut pe cercetători să ajungă la concluzia că Europa conține un strat de apă sărată în stare lichidă, acoperit de o calotă de gheață.

Întrucât calota de gheață este tânără din punct de vedere geologic și conține dovezi numeroase ale unei activități geologice trecute, experții suspectează că orice tip de săruri care ar exista la suprafața satelitului Europa ar proveni din oceanul aflat sub acea calotă, potrivit comunicatului publicat de JPL.

Kevin Hand, cercetător la JPL, a folosit mostre de săruri oceanice și a descoperit că mai multe trăsături distincte apar în structura clorurii de sodiu după iradiere. El a aflat astfel că mostrele de săruri își schimbă culorile până în punctul în care ar putea fi identificate printr-o analiză realizată în spectrul vizibil. De exemplu, clorura de sodiu a căpătat o nuanță de galben similară cu aceea care este vizibilă într-o regiune tânără din punct de vedere geologic de pe satelitul Europa.

"Clorura de sodiu seamănă puțin cu cerneala invizibilă pe suprafața lui Europa. Înainte de iradiere nu poți să spui că ea se află acolo, dar după iradiere culoarea sa devine imediat vizibilă", a precizat profesorul Kevin Hand.

Utilizând telescopul spațial Hubble, cercetătorii de la JPL au putut să identifice o absorbție distinctă în spectrul vizibil la 450 de nanometri, care corespunde cu exactitate valorii furnizate de sarea de masă iradiată, confirmând astfel teoria potrivit căreia culoarea galbenă de pe suprafața satelitului Europa reflectă prezența clorurii de sodiu iradiate.

Deși descoperirea nu garantează că această clorură de sodiu provine din oceanul aflat sub calota de gheață, oamenii de știință americani consideră că studiul lor justifică o eventuală reevaluare a structurii geochimice de pe Europa.