Cercetătorii au evaluat mai multe mii de molecule diferite la persoane cu vârste cuprinse între 25 și 75 de ani, precum și microbiomul acestora – bacteriile, virusurile și ciupercile care trăiesc în oragnismul uman și pe piele – și au constatat că abundența majorității moleculelor și a microbilor nu se modifică în mod treptat, cronologic, scrie News.ro.

Mai degrabă, spun specialiștii, trecem prin două perioade de schimbare rapidă în timpul vieții noastre, în  în jurul vârstei de 44 de ani și 60 de ani.

O lucrare care descrie aceste descoperiri a fost publicată miercuri în revista Nature Aging.

„Nu ne schimbăm doar treptat de-a lungul timpului; există unele schimbări cu adevărat dramatice”, a declarat dr. Michael Snyder, doctor în genetică și autorul principal al studiului.

„Se pare că mijlocul anilor 40 este o perioadă de astfel de schimbări majore, la fel ca și începutul anilor 60. Și acest lucru este valabil indiferent de clasa de molecule la care ne uităm”, precizează omul de știință.

Aceste schimbări complexe au probabil un impact asupra sănătății, spun autorii. Numărul de molecule legate de bolile cardiovasculare a prezentat modificări semnificative la ambele puncte de timp, iar cele legate de funcția imunitară s-au schimbat la persoanele de 60 de ani, a constatat cercetarea.

Cercetătorii de la Stanford au analizat rata modificărilor moleculare și microbiene inspirați de observația potrivit căreia riscul de a dezvolta multe boli legate de vârstă nu crește progresiv odată cu trecerea anilor.

De exemplu, riscurile pentru boala Alzheimer și bolile cardiovasculare cresc brusc după o anumită vârstă, în comparație cu o creștere treptată a riscului pentru persoanele sub 60 de ani.

Cercetătorii au folosit date de la 108 persoane pe care le-au urmărit pentru a înțelege mai bine biologia îmbătrânirii.

Constatări anterioare, pe aceluiași grup de voluntari pentru studiu, includ descoperirea a patru „tipare de vârstă” (ageotypes) distincte, care arată că rinichii, ficatul, metabolismul și sistemul imunitar îmbătrânesc în ritmuri diferite la indivizi.

Noul studiu a analizat participanții care au donat sânge și alte probe biologice la fiecare câteva luni pe parcursul mai multor ani; oamenii de știință au urmărit mai multe tipuri diferite de molecule din aceste probe, inclusiv ARN, proteine și metaboliți, precum și modificările din microbiomul participanților.

Cercetătorii au urmărit modificările legate de vârstă în mai mult de 135.000 de molecule și diferiți microbi, pentru un total de aproape 250 de miliarde de puncte de date distincte.

Ei au constatat că mii de molecule și microbi suferă modificări în ceea ce privește abundența acestora, fie în creștere, sau scădere – aproximativ 81% din toate moleculele studiate au prezentat fluctuații neliniare ale numărului prezent în organism, ceea ce înseamnă că s-au schimbat mai mult la anumite vârste decât în alte momente.

Atunci când au căutat grupurile de molecule cu cele mai mari schimbări din punct de vedere cantitativ, au constatat că aceste transformări au avut loc cel mai mult în două perioade de timp: atunci când oamenii erau la mijlocul vârstei de 40 de ani și atunci când erau la începutul vârstei de 60 de ani.

Deși multe cercetări s-au axat pe modul în care diferite molecule cresc sau scad pe măsură ce îmbătrânim și pe modul în care vârsta biologică poate diferi de vârsta cronologică, foarte puține s-au uitat la rata îmbătrânirii biologice.

Faptul că atât de multe schimbări dramatice au loc la începutul vârstei de 60 de ani nu este deloc surprinzător, spune dr. Snyder, profesor de genetică la Stanford, deoarece se știe că multe riscuri de boli legate de vârstă și alte fenomene legate de vârstă cresc în acel moment al vieții.

Însă, grupul mare de schimbări care au loc în organismul uman de la mijlocul vârstei de 40 de ani a fost oarecum surprinzător pentru oamenii de știință.

La început, aceștia au presupus că menopauza sau perimenopauza determină schimbări majore la femeile din studiul, distorsionând rezultatele întregului grup, dar când au împărțit grupul de studiu în funcție de sexul participanților, cercetătorii au descoperit că aceste schimbări majore se produceau și la bărbații de 40 de ani.

„Acest lucru sugerează că, deși menopauza sau perimenopauza pot contribui la schimbările observate la femeile în vârstă de 40 de ani, există probabil alți factori mai semnificativi care influențează aceste schimbări atât la bărbați, cât și la femei. Identificarea și studierea acestor factori ar trebui să fie o prioritate pentru cercetările viitoare”, spune Xiaotao Shen, un fost cercetător postdoctoral la Stanford Medicine, și primul autor al studiului, care este în prezent profesor asistent la Universitatea Tehnologică Nanyang din Singapore.

Modificările pot influența sănătatea și riscul de îmbolnăvire

La persoanele în vârstă de 40 de ani, au fost observate modificări semnificative ale numărului de molecule legate de metabolismul alcoolului, cafeinei și lipidelor, bolile cardiovasculare și de piele și mușchi.

La persoanele în vârstă de 60 de ani, modificările au fost legate de metabolismul carbohidraților și al cafeinei, reglarea imunității, funcția renală, bolile cardiovasculare, precum și de piele și mușchi.

Este posibil ca unele dintre aceste modificări să fie legate de stilul de viață sau de factorii comportamentali care se concentrează la aceste grupe de vârstă, mai degrabă decât să fie determinate de factori biologici, crede dr. Snyder.

De exemplu, disfuncția în metabolismul alcoolului ar putea rezulta dintr-o creștere a consumului de alcool la mijlocul anilor 40, adesea o perioadă stresantă a vieții.

Echipa intenționează să exploreze în continuare factorii determinanți ai acestor schimbări, dar, indiferent de cauzele lor, existența acestora indică necesitatea ca oamenii să acorde atenție sănătății lor, în special între 40-60 de ani, spun cercetătorii.

Acest lucru ar putea însemna creșterea numărului de exerciții fizice pentru a proteja inima și a menține masa musculară la ambele vârste sau scăderea consumului de alcool la 40 de ani, deoarece capacitatea de a metaboliza alcoolul încetinește.

„Cred cu tărie că ar trebui să încercăm să ne ajustăm stilul de viață în timp ce suntem încă sănătoși”, a concluzionat dr. Snyder.