OAMENII CETĂȚII | Psihoterapeutul din România, Yolanda Crețescu, despre educația prin teatru și sănătatea mentală la copii. Caravana UNATC în Rep. Moldova (AUDIO)

  • 12 Octombrie 2022 14:19
0%
00:00:00
00:00:00

Sute de elevi, profesori, psihologi școlari, din mai multe instituții de învățământ din Chișinău dar și din localități din raioanele Ialoveni, Orhei, Strășeni, Anenii Noi, s-au familiarizați cu tehnici de educație prin teatru. Este vorba despre un proiect desfășurat timp de o săptămână în școlile moldovenești de către Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” din București - ”Caravana UNATC pentru Comunitățile istorice românești”.

Printre lectori în cadrul proiectului a fost și Yolanda Crețescu, psiholog clinician și psihoterapeut cu o experiență de 20 de ani în domeniu, doctorandă UNATC, președinta Asociației Happy Minds. De la ea am aflat despre pedagogia teatrală și care sunt rezultatele aplicării unei astfel de abordări în educația copiilor.

”Noi învățăm prin exerciții teatrale cum să abordăm copilul, cum să abordăm un conflict în clasă, cum să creăm o energie pozitivă, o uniformitate emoțională, ca în acest context copilul să recepționeze mai bine, mai repede, mai sănătos informațiile pe care le are de transmis pedagogul”, spune Yolanda Crețescu.

Ea susține că una dintre cele mai importante tehnici de educație prin teatru este jocul. Profesorii sunt învățați cum să folosească jocul în predarea orelor de istorie, chimie, geografie etc.

”Copiii învață prin joacă. Și asta se întâmplă inclusiv pentru copiii de liceu. Asta pentru că prin joacă noi am explorat lumea.  Jocul îți satisface prima nevoie de bază - plăcerea.  Să luăm de exemplu lecția de geografie:

- Cine vrea să fie muntele? Ce înălțime ai? Dar ce vârfuri ai tu?

-Cine vrea să fie râul? De unde izvorăști și unde te duci tu? 

-Cine vrea să fie marea? Ce adâncime ai? Ce volum ai?

Așa poate să arate o lecție de geografie. Sună altfel decât: vă rog să scrieți, deschideți caietele, capitolul 1- munții; capitolul 2- râurile.

Aici este știința. Cu cât folosim mai mulți analizatori, cu atât recepționăm mai bine, pentru că fiecare analizator are propria lui memorie. Corpul meu va înțelege mișcarea, va recepționa memoria mișcării, urechile vor păstra sunetul, ochii vor păstra imaginea și se va stoca. De aceea învățăm cu voce tare, subliniind, colorând, făcându-ne scheme. Așa învățăm mai repede”.

În procesul de educare a copiilor, ar trebui să renunțăm la învățarea prin aplicarea de pedepse și recompense, consideră experta.

”Tradițional noi folosim pedeapsa și recompensa. Sunt inutile. Ele vorbesc despre acțiunea pe care un copil o face la un moment dat toată viața lui. Suntem mai mult decât copilul care a spart paharul, copilul care a luat nota 4, sau copilul care nu vrea să învețe. El vrea să învețe dar nu știe cum. Și atunci, dacă ar fi ceva să schimb pe lumea asta, aș șterge cu buretele aceste două abordări: pedeapsa și recompensa. Copilul va învăța că dacă ești puternic, dacă ești mare, ai putere asupra celuilalt. Copilul nu are nevoie să învețe că un om adult este mai puternic decât el. Este firesc, este natural. Un copil are 1,20 m și un adult 1,70 m. E un fapt. Nu trebuie să ne mai exercităm puterea asupra lui pentru că îl învățăm mecanismele astea. Când îi este luat telefonul pentru că nu citește, copilul nu înțelege că este despre citit. Înțelege că este mic și neputincios iar tu ești tu ești puternic și poți să faci asta asupra lui. Dacă un adult rezolvă cu bătaia lucrurile, copilul învață că așa se rezolvă lucrurile. ”

Depresia este a doua cauză a mortalității în rândul tinerilor în lume, iar în România în jur de 16 la sută dintre tinerii cu vârsta de 15,7 ani ar avea gânduri suicidale, potrivit datelor unor studii recente realizate de Asociația Happy Minds. O mare parte din aceste statistici îngrijorătoare sunt cauzate și de modul de educație primit de copii, susține psihologul Yolanda Crețescu.

”Foarte mult aceste statistici sunt influențate de stilul de educație. Copiii sunt rezultatul nostru până la formare. Nu suntem vinovați pentru asta. Trăim compensatoriu. Ce n-am avut noi dăm copiilor noștri.  Dacă eu nu am avut grijă și nu am avut jucării, libertate, dragoste necondiționată, atunci eu îi voi da copilului. De fapt, eu ce fac? Nu-i dau copilului abilități cu care să poată să-și obțină rezultatele, ci i le dau eu. Nu-i dau undița,  îi dau peștele, pescuiesc eu pentru el. Această abordare hiper protectoare a copilului, un curent mondial, determină ca copiii noștri să fie foarte vulnerabili.”

Deputata Marcela Nistor, membră a Comisiei cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass media, absolventă a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică ”I. L. Caragiale” din București, este unul dintre organizatorii acestui proiect în Rep. Moldova.

”Am fost în foarte multe sate din Rep. Moldova. Înainte să fiu în Parlament, am făcut educație financiară pentru copii, prin tehnici de joc. Vorbind cu acești copii mi-am dat seama de un sentiment profund de abandon”.

Ea susține că proiectul a fost primit cu mult entuziasm și deschidere de către profesorii din Rep. Moldova, care au participat la atelierele de educație prin teatru:

„E un lucru extraordinar, pe care și Yolanda l-a remarcat, că avem foarte mulți profesori cu o mare dedicație. Trebuie să valorificăm acest entuziasm. La final vom gândi probabil un mecanism mai amplu de instruire. Mai întâi să facem acest schimb de experiență, să formăm formatorii noștri, ca mai apoi să existe un sistem foarte clar și în Rep. Moldova”.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Muzică
Meteo Chișinău
-0,6
Cer acoperit de nori
Umiditate:80 %
Vint:6,17 m/s
Sun
-2
Mon
-1
Tue
-2
Wed
-1
Thu
-1
Arhivă Radio Chișinău