Potrivit poetului, ceea ce se întâmplă acum cu ucrainenii seamănă cu evenimentele prin care a trecut Rep. Moldova în anul 1992, războiul de la Nistru, și încercarea Rusiei de a opri procesele democratice în abia formatul stat Rep. Moldova.

”În perioada aceea (anul 1992 n.r.), mass-media controlată de Rusia în tot spațiul acesta, propaganda rusească a reușit să deturneze lucrurile și să-i convingă pe ucraineni că noi suntem niște teroriști. Cam așa erau prezentate lucrurile. Noi nu am reușit să combatem această propagandă. Nici nu aveam cum. Eram solitari în tot spațiul acesta, cu susținere foarte puțină chiar și de la frații noștri de peste Prut. Din cauza acestui fapt, pomenindu-ne în izolarea aceasta masivă și cu, din păcate, ucrainenii care s-au asociat atunci, nu ne-au susținut independența, noi am opus o rezistență exasperată, pur și simplu. Eu nu zic că a fost o înfrângere. A fost o rezistență exasperată și un caz, probabil, unic în istorie, ca o republică atât de mică, fără armată în perioada aceea, să încerce să opună rezistență, cu polițiști care erau înarmați cu pistoale automate, un pistol la cinci sau zece polițiști. Ceea ce încercam noi disperați să convingem în întâlnirile noastre bilaterale pe care le aveam cu vecinii noștri și cu aliații, cu cei cu care am început Renașterea Națională, Țările Baltice, era doar o susținere politică.

Din păcate, acum Ucraina se confruntă cu problemele prin care am trecut și noi. La alt nivel, bineînțeles. Dar ei sunt mult mai pregătiți. Din 2014, ei au avut un timp destul de important, au reușit să-și reformeze armata, să studieze bine punctele nevralgice și să opună o rezistență disperată, care acum stârnește admirația întregii lumi”.

Scriitorul Ion Hadârcă consideră că rolul intelectualilor este unul foarte important în crearea unei opinii sănătoase în societate, iar scriitorii primii au denunțat războiul din Ucraina: „Uniunea Scriitorilor a fost prima care a luat atitudine, a formulat o Declarație la elaborarea căreia a participat și umila mea persoană. Am participat la o acțiune de protest în fața Ambasadei Ruse. Sunt frecvente comentariile, publicistica colegului nostru mai tânăr, Dumitru Crudu. Chiar a venit cu o idee la Teatrul Național ”Mihai Eminescu” cu un spectacol poetic ”Requiem pentru Bucea”, pentru această tragedie enormă din zona regiunii Kiev, cu un recital și cu traduceri din poezia ucraineană.”

Privind retroactiv la cei 30 de ani de independență  a Rep. Moldova, poetul observă că: ”Copiii noștri învață frumoasa limbă românească peste tot. Pot accede la instituții de învățământ și în România, și la cele europene, și cele internaționale. Ca să nu mai vorbesc de distinsa noastră președintă, absolventă a Universității Harvard, și sunt mulți din aceștia. O deschidere care a reprezentant și o liberalizare a hotarelor, a limitelor care funcționau în perioada sovietică. Această deschidere a fost și cu repercusiuni, cu plecarea, exodul acesta de oameni disperați care-și caută pâinea în alte spații. Ca să pui pe cântar ce prevalează câștigul sau înfrângerea mi se pare destul de complicat (…)

Cu Coloana a 5-a pe teritoriul nostru, cu separatiștii, cu armata, cu diferite mentalități, cu criza aceasta identitară… Este un proces dintre cele mai complicate și mai grele, dacă noi considerându-ne de atunci (de la Independență încoace n. r.) români și vorbind limba română încă ne confruntăm cu fenomene de genul acestor oameni rătăciți. Nu știu cine sunt. Sunt probleme complicate, chiar mai complicate decât ale Ucrainei, eu aș zice. Ei știu că sunt ucraineni. Chiar și rușii de acolo au devenit ucraineni după conflictul acesta, iar noi nu am devenit români cu toții. Noi încă, așa, cu capul plecat parcă am fi. Aici este marea dilemă.

Este adevărat că procesele democratice ce au loc în ultima vreme în spațiul nostru, inclusiv lupta cu corupția, instaurarea justiției, tragerea la răspundere a unor criminali, a unor trădători de țară… toate acestea ne vorbesc că avem o cale deja conturată, sub aspect politic, a unei majorității parlamentare. Fapt unic. Nici chiar în primul Parlament nu am avut această majoritate. Aveam o treime. Fapt unic în istoria noastră recentă. Scopul imediat ar fi recunoașterea că suntem țară candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană. Aceasta ne-ar asigura o garanție mai mare a acestor procese democratice, o șansă de a ieși din ghemul acesta de probleme cu capul sus, de a ne promova valorile noastre europene, de a accede la alte valori, la altă protecție și poate în ultimă instanță s-ar întâmpla și minunea aceea, pentru care am pledat noi atunci, în anii 90.”

 Unica cale pentru viitorul Rep. Moldova este ReUnirea și revenirea la matrice, susține poetul: ”Acum știu că există o anumită reticență a unor cercuri care interpretează destul de ironic sau sceptic ideea aceasta a ReUnirii, sub motivele că există așa o stare de spirit că suntem români, că avem frații noștri de peste Prut care ne ajută cu aceste proiecte frumoase, cu aceste investiții… dar o mișcare politică nu se vede, adică nu acumulează susținerea necesară nici pentru a trece pragul parlamentar. De aici apar aceste interpretări și nuanțele ironice față de cei care împărtășesc aceste idealuri. Noi considerăm că altă cale nu există. Altfel vom dispărea ca ființă națională dacă nu vom reveni la matricea noastră, așa cum spune de altfel Declarația de Independență care promulgă foarte clar că noi dorim independența, să devenim liberi în spațiul istoric și etnic al devenirii noastre. Asta înseamnă că să ne asumăm toate aceste valori naționale și să mergem cu fruntea sus pentru ele. Pentru că suntem un popor european. Am demonstrat în mai multe rânduri că deși pe teritoriul acesta s-au întâmplat cele mai mari drame în istoria omenirii, două războaie mondiale au trecut prin spațiul acesta, totuși ne-am păstrat identitatea noastră, statalitatea, națiunea, cultura. Marile valori ale culturii și spiritualității românești țin de valorile universale, s-au afirmat în spațiul european și în spațiul universal. Avem cu ce ne mândri. Avem cu ce intra în acest concern frumos de popoare. Trebuie să depășim incertitudinile acestea și să intrăm cu fruntea sus în primul rând, sau simultan, și în spațiul european și în spațiul românesc”.

A doua parte a interviului cu Ion Hadârcă va fi difuzată la Radio Chișinău, sâmbătă, 4 iunie, începând cu ora 15.