La 7 noiembrie 1989, alături de poeta Leonida Lari,  s-a aflat în grupul unor femei curajoase, și altor reprezentanți ai Frontului Popular, care s-au postat în fața tancurilor sovietice ce urmau să defileze prin centrul Chișinăului zădărnicind, pentru prima dată de la 1944, parada militară comunistă.

”Pe Leonida Lari, toți o numeau Ioana d'Arc a neamului nostru. Leonida era în fruntea mișcării. Mai organizasem noi femeile și Liga Democrat Creștină a Femeilor din Moldova. Această Ligă a hotărât la o ședință că la 7 noiembrie 1989 noi femeile vom ieși cu copiii în Piața Marii Adunări Naționale și vom opri această paradă a tancurilor. Așa și s-a întâmplat. Comuniștii nu au îndrăznit să treacă peste noi.

A mai fost un act de mare curaj, la 8 martie 1989. Păcat că nu se mai vorbește despre aceasta Ligă, nu se vorbește despre eroismul femeilor din acea perioadă. Încă nu se destrămase, în 89, imperiul sovietic, dar noi am hotărât să facem o demonstrație pe Bulevardul Ștefan cel Mare.  La 8 martie ne-am adunat în Piața Marii Adunări Naționale și am pornit spre Academia de Științe. Am mers în marș și am cerut limbă, istoria și drepturile noastre. Femeile au fost foarte curajoase în Mișcarea de Eliberare Națională. Unele au fost alese și în Parlament, dar ele nu își doreau puterea. Ele își doreau să susțină bărbații în demersul lor curajos, două aripi care îi duceau pe bărbați în mersul lor spre victorie”.

Ninela Caranfil a făcut parte din generația curajoasă, unii dintre reprezentanții căreia au plătit chiar cu prețul propriei vieți pentru libertate, istoria și limba română, scrisul latin. Mesajul pentru generația Moldovei independente este următorul:

”Eu mă bucur că vouă vi s-a deschis lumea. Or, asta ne doream noi: independență, reîntregirea țării și să ni se deschidă lumea. Voi aveți cu adevărat totul, pe tavă. Am mare încredere în generația voastră. Am avut multe întâlniri la licee. M-am bucurat foarte mult cum vorbesc elevii. Totodată, ascult mai multe posturi de ale noastre și mă întreb dacă e de la Iași, București sau Chișinău. Prea puțin se simte diferența rostirii românești. Eu și acum sunt pe baricade și apăr cuvântul românesc pe scena Teatrului Național, apăr și promovez. Marele Socrate spunea: reaua folosire a limbii și rostirea urâtă a limbii nu este doar o greșeală de gramatică, dar este și un fel de a face rău sufletelor.

Această rostire încă urâtă la Chișinău îmi produce mâhnă, pentru că toată viața am luptat pentru rostirea corectă a cuvântului românesc aici în Basarabia.

De aceea, v-aș îndemna, în primul rând, să vă iubiți limba, istoria, cultura și Patria - Mamă. Avem o singură patrie - România”.

În vremuri dramatice cum este războiul sângeros pe care Rusia îl poartă în Ucraina, oamenii de cultură trebuie să ia atitudine, susține Ninela Caranfil.

În 2014 ca reacție la ocupația Crimeii ucrainene de către Rusia, a scris o scrisoare-manifest adresată mamelor și femeilor din Federația Rusă care le permit copiilor și soților lor să meargă în Ucraina și să omoare oameni nevinovați. Anul trecut, un spectacol-manifest împotriva crimelor armatei ruse comise în orașele ucrainene ocupate, ”Recviem pentru Bucea” a fost pus în scena la Teatrul Național ”Mihai Eminescu”.  

”Noi oamenii de cultură am luat o atitudine. Nu se poate să taci. Trebuie să vorbim, să explicăm oamenilor pentru că, spre regret, mai sunt la noi oameni rătăciți care spun că Putin are dreptate. E neverosimil, e nemaipomenit să vezi aceste imagini cum sunt uciși oameni, cum sunt violați copii și femei și să spui că Putin are dreptate. Această realitate îmi amintea de ”Capriciile” lui Goya. Numai monștrii pot să comită asemenea atrocități. Numai omul fără Dumnezeu. O parte din oameni la noi încă nu au înțeles tragismul acestui război, aceste năvăliri barbare a rușilor asupra ucrainenilor”.

În acest sens, oamenii de cultură ar putea, prin crearea unor echipe mobile, să își coaguleze eforturile cu autoritățile în campanii anti-propagandă pe care să le desfășoare prin satele Rep. Moldova, în încercarea de a explica victimelor dezinformărilor Federației Ruse, despre ceea ce se întâmplă cu adevărat în Ucraina, propune Ninela Caranfil.