OAMENII CETĂȚII| Manuella Popescu, strănepoata marelui nobil basarabean Pavel Dicescu: Mă simt basarabeancă. Când vin în Republica Moldova, mă simt acasă
-
29 August 2022 10:19
Recent, în memoria marelui cărturar basarabean, Pavel Dicescu, a fost lansat, la Biblioteca ”Mihail Sadoveanu ” din orașul Strășeni și la biserica din satul Gălești, romanul-cronică „MARELE NANU sau stejarul genealogic DICESCU” semnat de scriitorul Ion Anton.
Pavel Dicescu a fost moșier, avocat, filosof, antreprenor, jurnalist, om politic și scriitor basarabean care a militat în perioada Imperiului Rus, pe când Basarabia era gubernie rusească, la utilizarea în spațiul dintre Prut și Nistru a limbii române în școli, biserici și sistemul de justiție.
Manuella Popescu, realizatoare de emisiuni Radio România, strănepoata marelui nobil basarabean Pavel Dicescu, a fost invitata Emisiunii ”Oamenii Cetății de la Radio Chișinău”.
”Familia Dicescu a fost promotoare pentru cultură, pentru limba română, pentru tot ce este frumos. Din ce îmi povestea bunica, toți cei care erau în familia Dicescu știau să cânte la un instrument. De sărbători, ei cântau cu orchestră. ” susține Manuella Popescu.
Familia cărturarului s-a refugiat în 1940 în România odată cu ocupația sovietică, lăsând în urmă moșia și tot ce au agonisit o viață.
”Fetele Dicescu și întreaga familie Dicescu au părăsit în grabă, la 27 martie, într-o căruță cu fân, cu un geamantan și doi cai, Găleștiul lor drag, cerul lor albastru, câinii și animalele lor, ”o Basarabie pe care o iubesc. Și nu știu dacă te voi revedea vreodată” așa scria, în jurnalul său Anastasia Dicescu (fondatoarea Conservatorului din Chișinău și una din fiicele lui Pavel Dicescu n.r.). Toată viața au avut această dorință de a se întoarce, de a reveni la o normalitate. Ceea ce port eu ca și greutate, eu și verii mei, purtăm o greutate frumoasă, responsabilă de a scoate la lumină. Asta vrem noi să facem. Să scoatem la lumină, care s-a așternut din motive nedorite. Așa au fost vremurile, din păcate.”
Manuella Popescu susține că se consideră basarabeancă iar în Rep. Moldova se simte acasă. Speră că într-o zi Rep. Moldova va reveni la Patria Mamă, România.