„Acesta este un monument de importanță națională. Este prima tentativă de a instala în orașul Chișinău, capitala Rep. Moldova, un astfel de monument. Este un monument de for public, deci trebuie să existe o atitudine foarte responsabilă de prezentare a imaginii Reginei, care, de altfel, a avut un rol deosebit în istoria Basarabiei. Despre asta se cunoaște puțin, poate din cauza asta întâmpină inițiatorii, Asociația „Monumentum”, probleme. Probabil, cei care au putere de decizie nu înțeleg la ce bun ar trebui să fie instalat monumentul Reginei Maria. Asta în pofida faptului că pe strada Lev Tolstoi, avem basorelieful lui Lev Tolstoi, în ciuda faptului că el a vizitat Basarabia doar o dată, fiind de ajuns să scrie niște impresii despre Chișinău și basarabeni ca să își găsească loc pe una dintre casele de pe strada Lev Tolstoi.Regina Maria a vizitat Chișinăul de trei ori, iar de pe urma ei au rămas nu doar amintiri, ci lucruri practice, inclusiv susținerea financiară a unor societăți culturale, a unor aziluri, pentru copii și bătrâni, susținerea materială pentru unele instituții de caritate. Dezvoltarea activității Crucii Roșii, o datorăm tot Reginei Maria, dar și multe alte aspecte”.

Regina Maria (1875-1938), născută Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha, a fost prințesă a Marii Britanii și Irlandei, fiind nepoata reginei Victoria a Regatului Unit. „O persoană foarte inteligentă, talentată, multilateral dezvoltată, călărea, picta, scria povești, era interesată de modă, fiind și prima regină în perioada interbelică din Europa, care a făcut publicitate la un produs cosmetic, era interesată de politică, vorbea câteva limbi”, menționează Lucia Argint.

În perioada Primului Război Mondial, Regina Maria a devenit un ambasador și promotor al ideii unionismului în Europa occidentală. După război, la Conferința de Pace de la Paris, a intervenit pe lângă personalitățile politice occidentale pentru recunoașterea unirii. A fost cea care l-a putut „dezgheța” pe reprezentantul Franței să accepte Unirea Basarabiei cu România, ne spune profesoara.

„În 1919, când au început discuțiile cu privire la recunoașterea sau nerecunoașterea României Întregite, (...), mai marii nu doreau sau nu vedeau astfel desfășurarea evenimentelor în perspectivă. Aflarea Reginei Maria în Paris totalmente lucrurile. Ea a frapat nu doar prin prezența, feminitatea și eleganța sa. A avut un discurs atât de reușit și de diplomatic, cu fiecare diplomat de la Conferința de Pace de la Paris a știut să discute în limba lui, cu francezii în franceză, cu germanii în germană, știa și italiana și rusa, de engleză nici nu mai zic, având în vedere că e nepoata Reginei Victoria, Împărătesei Marii Britanii. Cu fiecare reprezentant a știut să apese pe acea clapă, ca să obțină ce-și dorește, recunoașterea internațională”.

Mai multe despre vizita la Casa Regală și întâlnirea profesoarei Lucia Argint cu regele Mihai I, despre vizitele Reginei Maria la Chișinău, implicațiile sale în viața social-politică națională și internațională, dar și despre liceul care i-a purtat numele aflați din interviul oferit pentru „Radio Chișinău”.