„Scena unei lumi libere – acesta este motoul festivalului pentru acest an. Ne dorim să spunem o dată în plus că prin artă, prin cultură, vom reuși să înaintăm ca națiune, vom reuși să aducem ceva nou: aportul nostru, viziunea noastră pentru o lume civilizată, pentru Europa, pentru ceea ce trebuie să tindem. Acesta ar fi scopul teatrului, reuniunii și scopul artei în sine”, a declarat Ghenadie Gâlcă.       

Ghenadie Gâlcă a menționat că festivalul nu înseamnă doar spectacole propriu-zise, dar vor fi organizate evenimente de dialog și reflecție.

„Pe lângă spectacolele propriu-zise, care sunt în jur de 25 de spectacole în sala de teatru, câteva spectacole în aer liber, pe lângă aceste spectacole mai avem evenimente conexe, însemnând câteva lansări de carte, conferințe, spectacole radiofonice. Între aceste evenimente se numără și conferința „Educație și teatru. Rolul artei scenice în formarea publicului de mâine” sau întâlniri cu actori consacrați”, spune Ghenadie Gâlcă.

De asemenea, un element important al ediției din acest an îl reprezintă deschiderea spre publicul din afara Chișinăului: la Bălți și Cahul, unde spectacolul „Grădina de sticlă” după cartea Tatianei Țîbuleac vor fi prezentate publicului gratis: 

„Pe 23 septembrie jucăm „Grădina de sticlă” la Bălți, la Teatrul Național. Pe 25 septembrie jucăm „Grădina de sticlă” la Cahul, la Palatul de Cultură „Nicolae Botgros” -sunt două spectacole care încheie Reuniunea Teatrelor Naționale Românești. Acolo vom pune punctele. Reușim să jucăm cu titlu gratuit, deci pentru toți spectatorii noștri din sudul Moldovei – știm că sunt foarte mulți – care adesea fac un efort considerabil să închirieze un autobuz, să cumpere bilete, să parcurgă un drum lung până la Chișinău. Acum aveți șansa să rămâneți acasă sau să fiți mai aproape, dacă sunteți din zona Cahulului, și să veniți să prindeți aceste spectacole”, a precizat Ghenadie Gâlcă.

Reuniunea Teatrelor Naționale Românești a fost organizată pentru prima dată în 2015, fiind inspirată din proiectul „Teatrul românesc București-Iași-Chișinău”, lansat cu un an mai devreme de Ion Caramitru și Petru Hadârcă. În anii următori, proiectul a evoluat în schimburi trilaterale de spectacole între București, Iași și Chișinău, sub numele de „Turneele Unirii”. Festivalul a devenit un reper cultural și o veritabilă platformă de dialog artistic între teatrele românești.