Carmen Dimitriu este lector de limba română la Institutul Limbii Române din București, iar în prezent, predă lectoratul de Limba Română la Universitatea din Tel Aviv, statul Israel, după ce a făcut același lucru la Universitatea din Comrat, unde a predat limba română pentru găgăuzii din Republica Moldova.

Predarea limbii române este mai mult decât un simplu act de instruire lingvistică, spune Carmen Dimitriu. Este un proces profund, care implică redescoperirea identității și a rădăcinilor culturale. Mulți dintre studenții săi vin la cursuri nu doar pentru a învăța limba, ci și pentru a-și reconecta spiritul cu moștenirea culturală românească, spune profesoara de limba română:

„Reușesc să mențin interesul studenților non-nativi arătând elementele frumoase ale limbii române, elementele ce țin de cultură și civilizație. Limba română nu este doar un mijloc de comunicare, ci și un vehicul prin care se poate construi și înțelege identitatea personală. Foarte mulți vin să studieze limba română pentru ași redescoperi rădăcinile. Este mult mai mult, decât doar a învăța limba română, ci este și o parte psihologică a identității tale ca persoană,” a explicat Carmen Dimitriu.

Referindu-se la disputa privind limba română și așa-numita „limbă moldovenească”, care persistă încă în R. Moldova. Această diferențiere este o aberație, subliniază profesoara Carmen Dimitriu, argumentând că limba română a fost standardizată și normată încă din secolul al XIX-lea de către Academia Română, iar aceleași norme se aplică și în Republica Moldova:

„Limba română la ora actuală este apreciată în lume și în special în Europa, pentru că este o limbă europeană - e limba Uniunii Europene, iar aceasta este o mare cinste și o mare dezvoltare a limbii noastre. (...) Este o aberație să spui că limba moldovenească este diferită de cea română. Argumentul cel mai suprem este cel istoric, în România Mare se vorbea limba română și în Găgăuzia se vorbea limba română. Modernizarea limbii române s-a făcut de la jumătatea secolului al XIX-lea, limba română a fost formată de către Academia Română, s-au creat dicționare, s-a stabilit o gramatică, toate aceste documente și normative s-au creat sub egida academiei române, acestea se referă la limba română, iar aceste norme se aplică și în Rep. Moldova. Deci, cu toții vorbim Limba Română. Trebuie să empatizăm atât cu tinerii, cât și cu maturii, să-i ajutăm să înțeleagă care sunt rădăcinile lor și cum pot să comunice mai bine despre viața lor, sentimentele lor, în această dulce limbă românească”, a spus Carmen Dimitriu.

Spre final, Carmen Dimitriu l-a citat pe poetul Grigore Vieru, subliniind că „limba ne definește și de fiecare dată trebuie să pornim de la limba pe care o avem în inimă – limba mamei.” Ea a încurajat atât tinerii, cât și adulții să-și cunoască și să-și aprecieze rădăcinile prin intermediul limbii române, considerând-o esențială pentru o comunicare.

Interviul integral cu profesoara Carmen Dimitriu îl puteți urmări în continuare: